
Figura 5.21 | Columna lui Traian
Figura 5.22 | Secțiune a Tapiseriei Bayeux care înfățișează bătălia de la Hastings. Credit: Wikimedia Commons. Licență: Domeniu Public
Ca și în cazul relatărilor literare, operele de artă asociate cu evenimente istorice și legendare includ adesea o gamă foarte largă de simboluri și imagini pentru a ajuta la transmiterea ideilor. Acestea variază de la detalii mondene până la momente istorice mărețe, ca în Columna lui Traian, de aproape 30 de picioare înălțime, care comemorează campaniile militare ale împăratului roman Traian (r. 98-117 d.Hr.) împotriva dacilor (101-102 și 105-106 d.Hr.) în 155 de scene. (Figura 5.21) Sau așa cum apare în Tapiseria Bayeux, o pânză brodată de 230 de picioare lungime care relatează pictural evenimentele invaziei normande și Bătălia de la Hastings din 1066. (Figura 5.22) Fiecare dintre aceste lucrări arată puncte decisive în evenimentele lor istorice respective în pregătirea operațiunilor armatei și a muncii grele implicate în detaliile de pregătire a operațiunilor armatei și a greutății. (Figurile 5.23 și 5.24) În acest fel, ele ne oferă o privire asupra vieții de zi cu zi în epocile respective, alături de detalii specifice despre campaniile particulare, culturile în care acestea au fost semnificative și indivizii care au fost actori cheie în evenimentele istorice. Detaliile despre arme și armuri, trupe organizate și lupte haotice, construirea de structuri și dispozitive defensive, momente de victorie și înfrângere și nenumărate alte obiecte și activități – toate sunt mijloace eficiente individual și colectiv de a povesti evoluția evenimentelor care, în fiecare dintre aceste lucrări, se dezvoltă dramatic pe un câmp narativ îndelungat, care accentuează în continuare fiecare narațiune progresivă. dezvăluite.
Figura 5.23 | Detaliu din planșa XLVI, Columna lui Traian. Artist: Apolodor din Damasc. Credit: Wikimedia Commons. Licență: Domeniu Public
Figura 5.24 | Detaliu al Tapisseriei Bayeux care îl înfățișează pe Odo, fratele vitreg al lui William cel Mare, în luptă. Credit: LadyofHats/Wikimedia Commons. Licență: Domeniu Public
La fel ca multe opere de artă publică din epoca imperială romană, coloana îl slăvește nu numai pe Traian (baza coloanei a fost concepută pentru a-i conține cenușa) și faptele sale, ci și ideile stăpânirii imperiale, rolul cuceririi în extinderea Imperiului și munca pricepută a soldaților romani în creneluri și tactici. În schimb, Tapiseria Bayeux pune mai mult accent pe scenele de luptă tumultuoase actuale – pline cu cavalerie călare în zale și coifuri elaborate – dar include și un sens mult mai mult al contextului istoric: evenimente care au dus la Bătălia de la Hastings din 1066 după moartea Regelui Edward Mărturisitorul (r.1042-1066) și înmormântarea lui în Abația Westminster recent renovată pe care o adoptase ca biserică regală. Ambele lucrări includ și inscripții care explică idei și evenimente, precum și servesc la prezentarea în continuare a mesajelor politice despre bătălii – prezentate pe tapiserie într-un fel de narațiune scenă cu scenă – subliniind din nou, pentru fiecare, relațiile dintre prezentările literare și picturale ale ideilor.
Sursa: Sachant, Pamela; Blood, Peggy; LeMieux, Jeffery; and Tekippe, Rita, „Introduction to Art: Design, Context, and Meaning” (2016). Fine Arts Open Textbooks. 3. https://oer.galileo.usg.edu/arts-textbooks/3, licența CC BY-SA 4.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu
Lasă un răspuns