Smartphone

Smartphone Nokia N8Smartphone Nokia N8, primul dispozitiv care a rulat sistemul de operare mobil Symbian^3 şi primul smartphone cu lentilă de autofocalizare de12 megapixeli

Un smartphone este un telefon mobil construit pe un sistem de operare mobil, cu capacitate de calcul și conectivitate mai avansate decat un telefon mobil obişnuit. Primele smartphone-uri combinau funcțiile unui asistent digital personal (PDA) cu un telefon mobil.”, ” Modelele ulterioare au adăugat funcționalitatea de playere media portabile, camere digitale compacte, camere video de buzunar, și unități de navigație GPS, pentru a forma un dispozitiv cu multiple utilizări . Smartphone-urile moderne includ, de asemenea, ecrane tactile de înaltă rezoluție și browsere web care afișează paginile web standard și cele ale siturilor optimizate pentru telefoanele mobile. Viteza mare de acces la date este asigurată de Internetul bandă largă Wi-Fi și pentru dispozitive mobile.

Sistemele cele mai frecvent folosite de operare (OS) utilizate de smartphone-urile moderne includ Google Android, iOS Apple, Symbian Nokia, RIM BlackBerry OS, Bada Samsung, Microsoft Windows Phone, sistemul de operare webOS al lui Hewlett-Packard, și distribuţiile Linux specifice, precum Maemo și MeeGo. Astfel de sisteme de operare pot fi instalat pe mai multe modele de telefoane diferite, și de obicei fiecare dispozitiv poate avea mai multe sisteme de operare pe durata sa de viață.

Istoria

IBM Simon și încărcătorul de bază (1994)
IBM Simon și încărcătorul de bază (1994)

Originea termenului

Deși dispozitivele care combină telefonia și sistemele de calcul, au fost elaborate încă din 1973 și au fost oferite spre vânzare la începutul în 1994, termenul “smartphone” nu a apărut până în 1997, când Ericsson a descris conceptul său GS 88 “Penelope” ca un “Smart Phone” (telefon inteligent).

Distincția dintre smartphone-uri și telefoane obişnuite este vagă, și nu există o definiție oficială pentru diferența dintre acestea. Una dintre cele mai semnificative diferențe este faptul că interfețele avansate de programare a aplicațiilor (API) pe smartphone-uri care rulează aplicații terțe pot permite o mai bună integrare cu sistemul de operare al telefonului și hardware-ul decat în cazul telefoanelor mobile obişnuite. Telefoanele mobileobişnuite folosesc de obicei aplicaţii proprietare, aplicaţiile terţe fiind integrate prin intermediul unor platforme precum Java ME sau BREW. O complicație suplimentară în a distinge între smartphone-uri și telefoanele mobile obşnuite este că, în timp, caracteristicile noilor modele noi de telefoane mobile obişnuite se po îmbunătăţi putând depăşi la un moment dat caracteristicile telefoanelor care au fost promovate ca smartphone-uri.

Unii producători folosesc termenul de “superfon” (“superphone”) pentru telefoanele lor moderne cu ecrane neobișnuit de mari și alte caracteristici scumpe. Alți comentatori preferă termenul “fablet” (“phablet”) în semn de recunoaștere a convergenței lor cu calculatoare tabletă mai ieftine.

Primii ani

În 1973, Theodore George “Ted” Paraskevakos a brevetat conceptele de combinare inteligentă, prelucrarea datelor și ecrane de afișare vizuală cu telefoane, care descriu în prezent activitățile uzuale de banking și plata facturilor de utilități prin telefon.

Primul telefon celular care a încorporat funcții PDA a fost un prototip IBM dezvoltat în 1992 și expus în acel an la expoziţia de calculatoare COMDEX. O versiune rafinată a produsul a fost comercializată începând cu 16 august 1994 de BellSouth sub numele de Simon Personal Communicator. Simon a fost primul dispozitiv care poate fi considerat un “smartphone”, chiar dacă acest termen nu fusese încă inventat. În plus față de posibilitatea sa de a efectua și primi apeluri de telefon celular, Simon a fost capabil, de asemenea, să trimită și să primească faxuri, emailuri și pagini web prin intermediul afișajul său cu ecran tactil. Simon a inclus multe aplicații, inclusiv o agendă telefonică, calendar, memorator, calculator, ceas cu timp universal, jocuri, agendă electronică de notiţe, adnotări scrise de mână și tastaturi standard și predictive cu ecran tactil.

În 1996, Nokia a lansat Nokia 9000, din linia Nokia Communicator, care a devenit cel mai bine vandut telefon al lor la acea vreme. A fost un telefon gen palmtop computer combinat cu un PDA de la HP. În primele prototipuri, cele doua dispozitive au fost fixate împreună prin intermediul unei balama, în ceea ce a ajuns să fie descris ca un design clapetă. Cand era deschis, afișajul de 640 × 200 pixeli se găsea pe suprafața superioară în interior, cu o tastatură QWERTY fizică pe partea de jos. Oferea email navigare web în format text prin intermediul sistemului lor de operare GEOS V3.0.

La sfârșitul anilor 1990 totuşi, marea majoritate a telefoanelor mobile aveau doar caracteristicile de bază ale telefonului, astfel încât mulți oameni luau cu ei şi un dispozitiv separat dedicat PDA, care rula versiuni timpurii ale sistemelor de operare, precum Palm OS, BlackBerry OS sau Windows CE / Pocket PC. Aceste sisteme de operare vor evolua ulterior în sisteme de operare mobile și vor echipa unele dintre smartphone-urile mai scumpe.

La începutul anului 2001, Palm, Inc a introdus Kyocera 6035, primul smartphone din Statele Unite ale Americii. Acest aparat a combinat un PDA cu un telefon mobil și funcționa pe rețeaua Verizon Wireless. Acesta permitea de asemenea navigarea limitată pe Internet. Aparatul nu a fost adoptată pe scară largă în afara Americii de Nord.

În 2004, HP a lansat iPaq h6315, un dispozitiv care combina dispozitivul lor PDA anterior, HP 2215, cu opţiunea de celular.

Prima generaţie de telefoane mobile Apple, iPhone (iunie 2007)
Prima generaţie de telefoane mobile Apple, iPhone (iunie 2007)

Imagine http://en.wikipedia.org/wiki/File:Original_iPhone_docked.jpg 

Traducere şi adaptare din Wikipedia sub licenţă gratuită GNU.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.