Paştele este o sărbătoare religioasă cu dată schimbătoare, atât în calendarul iulian cât şi în cel gregorian. În fapt, data în care se celebrează Paştele se determină pe baza unui calendar lunisolar similar cu calendarul ebraic. Primul Consiliu de la Niceea (325) a stabilit ca dată a Paştelui prima duminică după luna plină (Luna plină pascală) de după echinocţiul de primăvară din emisfera nordică. Din punct de vedere ecleziastic, echinocţiul este considerat a fi la data de 21 martie (chiar dacă din punct de vedere astronomic cele mai multe echinocţii sunt pe 20 martie), iar „Luna plină” nu este neapărat o dată corectă din punct de vedere astronomic.
În creştinătatea occidentală (ritul latin al bisericii catolice, inclusiv bisericile anglicane şi protestante – Europa cu excepţia unei părţi din Europa de Est, Africa de Nord şi de Sud, Australia) care foloseşte calendarul gregorian, Paştele pică întotdeauna într-o duminică între 22 martie şi 25 aprilie inclusiv. Următoarea zi, de luni, este sărbătoare legală în multe ţări cu tradiţii creştine predominante.
Creştinătatea orientală (în principal din Balcani, şi parte din Europa de Est, Anatolia, Orientul Mijlociu, Africa de Nord-Est, India, parte din Orientul Îndepărtat) calculează data Paştelui pe baza calendarului iulian. Datorită unei diferenţe de 13 zile între cele două calendare în perioada 1900 – 2099, 21 martie în calendarul iulian, de exemplu, corespunde datei de 3 aprilie în calendarul gregorian pe tot parcursul secolului XXI. Deci Paştele variază ca dată între 4 aprilie şi 8 mai în calendarul gregorian (calendarul iulian nu mai este folosit în scopuri civile acolo unde creştinătatea orientală este predominantă). Unele biserici ortodoxe orientale au renunţat la calendarul iulian în favoarea celui gregorian, astfel încât data de Paşte ca şi pentru alte sărbători cu dată schimbătoare este aceeaşi cu cea a bisericilor occidentale.
Data exactă a Paştelui a fost disputată de-a lungul timpului. Cu ocazia Primului Consiliu de la Niceea din anul 325, s-a decis ca toate bisericile creştine să celebreze Paştele în aceeaşi zi, care va fi calculată independent de orice calcule evreieşti pentru determinarea datei Pesah (sărbătoarea religioasă din iudaism care simbolizează eliberarea din robia egipteană şi ieşirea din Egipt a evreilor conduşi de Moise, şi cei 40 de ani de peregrinare prin deşert). Probabil însă (deşi nu a supravieţuit nicio evidenţă a deciziei Consiliului în acest sens) că Consiliul nu a specificat nicio metodă concretă de determinare a datei. Epifanie de Salamina a scris la mijlocul sec. IV: :…împăratul…a convocat un consiliu de 318 episcopi… în oraşul Niceea… Aceştia au trecut prin anumite canoane ecleziastice în împrejurimile consiliului, şi ăn acelaşi timp au luat decizii cu privire la Paşte asupra cărora trebuie să existe unanimitate deplină, privind celebrarea zilei supreme a Domnului. Întrucât aceasta era văzută în mod diferit de oameni….
În anii care au urmat consiliului, sistemul de calcul stabilit de biserica din Alexandria a devenit un model. A durat o perioadă până când regulile din Alexandria au fost adoptate de Europa creştină. Biserica din Roma a continuat să folosească un calendar lunisolar cu un cilcu de 84 ani de la finele sec. III până în anul 457. După această dată a început să folosească o adaptare a lui Victorious a regulilor de la Alexandria. Dar acest tabel era foarte incorect, astfel încât în următorul secol au fost adoptate integral regulile de la Alexandria. Începând din acel moment au încetat toate disputele dintre Alexandria şi Roma privind data corectă a Paştelui, ambele biserici folosind tabele identice.
Creştinii din perioada timpurie din Britania şi Irlanda foloseau de asemenea un ciclu roman de 84 ani din sec. III. Ei erau suspectaţi ca fiind quartodecimani (celebrează Paştele începând cu seara celei de a 14.a zi de Nisan, care corespunde în Biblie cu Pesahul Domnului), incorect întrucât ei celebrau Paştele întotdeauna duminica, deşi respectiva duminică putea cîdea mai devreme decât cea de a 14-a zi a lunii lunare. Această metodă a fost înlocuită cu cea din Alexandria ăn decursul sec. VII şi VIII. Bisericile din europa occidentală continentală foloseau o metodă romană mai tîrzie până la finele sec. VIII în perioada domniei lui Charlemagne, când au adoptat în final metoda din Alexandria. Începând cu 1582, când biserica catolică adoptă calendarul gregorian în timp ce biserica ortodoxă orientală şi cele mai multe biserici ortodoxe occidentale rămân la calendarul iulian, Paştele este celebrat din nou în zile diferite.
| An | Vest | Est |
|---|---|---|
| 2000 | 23 Aprilie | 30 Aprilie |
| 2001 | 15 Aprilie | |
| 2002 | 31 Martie | 5 Mai |
| 2003 | 20 Aprilie | 27 Aprilie |
| 2004 | 11 Aprilie | |
| 2005 | 27 Martie | 1 Mai |
| 2006 | 16 Aprilie | 23 Aprilie |
| 2007 | 8 Aprilie | |
| 2008 | 23 Martie | 27 Aprilie |
| 2009 | 12 Aprilie | 19 Aprilie |
| 2010 | 4 Aprilie | |
| 2011 | 24 Aprilie | |
| 2012 | 8 Aprilie | 15 Aprilie |
| 2013 | 31 Martie | 5 Mai |
| 2014 | 20 Aprilie | |
| 2015 | 5 Aprilie | 12 Aprilie |
| 2016 | 27 Martie | 1 Mai |
| 2017 | 16 Aprilie | |
| 2018 | 1 Aprilie | 8 Aprilie |
| 2019 | 21 Aprilie | 28 Aprilie |
| 2020 | 12 Aprilie | 19 Aprilie |
| 2021 | 4 Aprilie | 2 Mai |
| 2022 | 17 Aprilie | 24 Aprilie |
Lasă un răspuns