Etica normativă este un domeniu al filosofiei morale care investighează cum ar trebui să acţionăm. Ce este corect și greșit din punct de vedere moral și cum sunt determinate standardele morale. La suprafață, această abordare poate părea intrinsec antropocentrică. Cu toate acestea, cadrele teoretice din teoriile etice normative tradiționale sunt abundente în etica ambientală contemporană.
Teoriile consecințialiste se concentrează pe consecințele acțiunilor, nu pun accent pe ceea ce este „corect”, ci mai degrabă pe ceea ce este „de valoare” și „bun”. Utilitarismul de acțiune, de exemplu, extinde această formulare pentru a sublinia că ceea ce face ca o acțiune să fie corectă este dacă maximizează bunăstarea și reduce durerea. Astfel, acțiunile care au ca rezultat o mai mare bunăstare sunt considerate obligatorii și permise. S-a remarcat că aceasta este o poziție „instrumentalistă” față de mediu și, ca atare, nu este pe deplin adecvată cerințelor delicate ale diversității ecologice. Utilitarismul regulilor este opinia conform căreia respectarea anumitor reguli fără excepție este cea mai sigură cale de a aduce cele mai bune consecințe. Aceasta este o actualizare importantă a utilitarismului de acțiune, deoarece agenții nu trebuie să judece cu privire la consecințele probabile ale fiecărui act; tot ce trebuie să facă este să stabilească dacă un curs de acțiune propus se încadrează sau nu în o anumită regulă și, dacă o face, să acționeze așa cum prevede regula.
Land Ethic (1949) al lui Aldo Leopold încearcă să evite acest tip de instrumentalism propunând o abordare mai holistică a relației dintre oameni și „comunitatea lor biotică”, astfel încât să creeze o „limită” bazată pe maxima că „un lucru”. are dreptate când tinde să păstreze integritatea, stabilitatea și frumusețea comunității biotice; este greșită când tinde altfel.” Astfel, utilizarea resurselor naturale este permisă atâta timp cât nu perturbă stabilitatea ecosistemului. Unii filozofi au clasificat punctele de vedere ale lui Leopold ca fiind într-un cadru consecințial, totuși este contestat dacă acest lucru a fost intenționat. Alte vederi consecințialiste, cum ar fi cea a lui Peter Singer, tind să accentueze includerea ființelor simțitoare non-umane în considerațiile etice. Acest punct de vedere susține că toate creațiile sensibile care sunt prin natură capabile să simtă plăcere și durere, sunt de egală considerație morală pentru valoarea lor intrinsecă. Cu toate acestea, ființele nesimțitoare, cum ar fi plantele, râurile și ecosistemele, sunt considerate a fi doar instrumentale.
(Include texte traduse și adaptate din Wikipedia de Nicolae Sfetcu)
Căldura – Termodinamica fenomenologică
Despre căldură, temperatură, și modalități de măsurare, și aplicații practice în inginerie. Un punct de vedere contemporan privind energia, termodinamica și legile ei, cu detalierea celor mai importante principii care o guvernează. Un capitol special este dedicat schimbărilor climatice și … Citeşte mai mult
Lumina – Optica fenomenologică
O introducere în fenomenologia opticii geometrice (reflexia, refracția, principiul lui Fermat, oglinzi, miraje, dispersia, lentile), opticii fizice (undele luminoase, principiul Huygens–Fresnel, difracția, interferența, polarizarea, vederea tridimensională, holografia), opticii cuantice (fotoni, efectul fotoelectric, dualitatea undă-particulă, principiul incertitudinii, complementaritatea) și culorilor (transparența, … Citeşte mai mult
Fizica fenomenologică – Compendiu – Volumul 2
Descoperă universul fizicii printr-o perspectivă fenomenologică captivantă!
Lasă un răspuns