Home » Articole » RO » Știință » Încălzirea globală » Afectul și necesitatea unor schimbări transformatoare în politica schimbărilor climatice

Afectul și necesitatea unor schimbări transformatoare în politica schimbărilor climatice

Ratele alarmante ale schimbărilor de mediu i-au catalizat pe oamenii de știință să solicite transformări fundamentale în relațiile social-politice și economice. Cu toate acestea, istorisirile de atenționare despre modul în care puterea și politica sunt constitutive ale acestor eforturi umplu literatura. O încadrare relațională a adaptării și transformării necesită o analiză politică, transversală și socionaturală pentru a sonda afectele și efectele schimbărilor climatice și pentru a înțelege mai bine modul în care se desfășoară schimbarea transformatoare. Adaptarea afectivă reprezintă o abordare ontologică diferită a transformării prin recadrarea aspectelor socionaturale, normative și etice ca relaționale, incerte și performative. Aceasta direcționează atenția analitică mai degrabă asupra proceselor decât asupra rezultatelor. Accentul pus pe întâlnirea dintre corpuri în teoria afectului evidențiază necesitatea unor modalități experiențiale și concretizate de cunoaștere a climei pentru a produce schimbări transformatoare. Transformarea eficientă necesită recunoașterea incertitudinii și impredictibilității ca parte a proceselor de transformare. Acest lucru nu se datorează faptului că toate rezultatele sunt acceptabile, ci mai degrabă pentru că incertitudinea și imprevizibilitatea sunt elemente care contribuie la generarea de afecte (acțiune) și angajament emoțional față de relațiile umane comune și mai mult decât umane în acțiune, proiecte și politici.

Adaptarea la schimbările climatice a apărut ca o agendă globală, dar moștenirea sa darwiniană persistentă împiedică schimbarea transformatoare eficientă. Se pune prea mult accent pe impactul uman și pe comportamentele mediate prin infrastructură, instituții și valori individuale, fără a lua în considerare în mod adecvat modul în care acestea sunt întotdeauna mediate de putere și politică (Dolsak & Prakash, 2018; Taylor, 2014). Vulnerabilitatea este tratată ca un adjectiv și se presupune că se atașează de indivizi sau grupuri de persoane („femei vulnerabile”) fără a recunoaște că vulnerabilitatea este un adverb; descrie procesele dinamice în timp și context. Pentru a depăși această încadrare inerent darwiniană, adaptarea trebuie să fie conceptualizată în cadrul relațiilor social-politice și mai mult decât umane prin care are loc schimbarea socionaturală.

Termenii socionatural și mai mult decât uman sunt folosiți pentru a reflecta calitățile relaționale ale lumii. Mai degrabă decât o dimensiune umană separată de mediu, socialul și naturalul sunt întotdeauna conectate (Haraway, 2016). Termenul de „adaptare afectivă” surprinde, printr-o ontologie relațională, obiectivele paralele ale (i) adaptării transformative la schimbările climatice, care sunt eficiente în producerea unor procese juste și echitabile și (ii) transformări în relațiile emoționale încorporate dintre oameni și neoameni.

O analiză a acestor aspecte poate fi încadrată în jurul a trei aspecte investigate ale transformării: (i) relațiile incerte și dinamice care constituie socionaturalul; (ii) alte moduri de cunoaștere; și (iii) relațiile afective și emoționale care formează o bază pentru acțiune. Afectul ne permite să surprindem mai bine efectele incerte, aleatorii și, în cele din urmă, imprevizibile ale eforturilor de transformare. Preocuparea noastră este să ne gândim la rupturile intelectuale și pragmatice care deschid noi relații socionaturale care permit umanității să treacă dincolo de status quo-ul. Suntem motivați de observația alarmantă că faptele științifice sunt inadecvate pentru a genera acțiunea socială și politică pe scară largă necesară pentru a aborda schimbările globale de mediu. Dacă dovezile științifice sunt inadecvate, atunci putem postula că sunt necesare relații emoționale și afective. Așadar, aici ne putem inspira din abordarea Gretei Thunberg și să susținem că, alături de fapte și „științe concrete”, sunt necesare modalități emoționale și afective de a cunoaște schimbările climatice pentru a schimba modurile noastre actuale de viață antropocentrice, egoiste și, în cele din urmă, nesustenabile.

Ca o mare parte din literatura de specialitate, conceptualizăm adaptarea ca un rezultat normativ, dar pentru noi, nu ca stări dorite, mai degrabă ca relații și procese dorite prin care schimbarea poate fi activată. Transformarea o înțelegem ca modificări fundamentale ale relațiilor politice, economice și socionaturale, practicilor, valorilor și creării de sens (O’Brien, 2018; Pelling, 2011), dar respingem încadrarea dominantă a schimbărilor climatice ca o amenințare externă inerent. În literatura actuală, continuă să existe prea multă separare a social-politicului de biofizic. Discuțiile despre vulnerabilitate sunt ilustrative pentru acest clivaj: în timp ce literatura a construit o înțelegere multidimensională a vulnerabilității, abordările sectoriale domină în studiile empirice, concentrându-se pe modul în care accesul la pământ, apă sau nivelurile de sărăcie influențează capacitățile de adaptare (Ajibade, 2017; Kmoch et al., 2018). Relațiile social-politice multi-scalare, precum și relațiile emoționale și afective care stau la baza vulnerabilității sunt subdiscutate, în parte pentru că sunt dificil de evaluat la scară liniară sau sectorială.

În schimb, o încadrare relațională a adaptării și transformării ilustrează modul în care inițiativele locale și globale de sprijinire a adaptării pot cauza, de fapt, vulnerabilități și împiedica schimbările pozitive (Atteridge & Remling, 2018; Mikulewicz, 2021; Murtinho et al., 2013). Pentru noi, schimbările climatice și societatea sunt coproductive (O’Lear, 2016). Adaptarea nu se referă la adaptarea societății la o lume externă în schimbare, ci mai degrabă schimbările biofizice și politice sociale sunt întotdeauna încorporate una în cealaltă și co-emerg.

Afectul nu are o definiție simplă, dar este adesea descris ca relații simultane care „debordează” și ajută la punerea în mișcare a gândirii (Curti și colab., 2011) sau rezultatele contingente ale întâlnirilor dintre uman și mai mult decât uman. (Anderson, 2012; Dawney, 2013, 2018). Din teoria afectelor atragem atenția asupra „dinamicii aleatorii [incerte, contingente, întâmplătoare] ale experienței trăite” (Anderson, 2012, p. 18), ca modalități de cunoaștere, dar și moduri de relaționare. Emoțiile cum ar fi dragostea, ura, anxietatea, bucuria, recunoștința, dorința, empatia, frica și alte relații afective facilitează acțiunea pe măsură ce curg între oameni, între corpuri și tehnologii umane și non-umane și, ca atare, sunt ingrediente esențiale ale politicii (Anderson, 2012). ; Dawney, 2018; Ginn, 2014). De exemplu, răspunsurile noastre emoționale la informațiile despre topirea ghețarilor sunt diferite dacă putem experimenta acea topire – plimbându-ne într-un peisaj cu un ghețar recent retras sau văzând ghețarii topindu-se într-un ritm din ce în ce mai mare (Clayton et al., 2003). Susținem că afectul oferă resurse conceptuale pentru a ne îndepărta de la analizele instrumentale de adaptare, permițându-ne să gândim la relațiile emoționale, experiențiale, întruchipate și mai mult decât umane care stau la baza revendicărilor de cunoaștere, animă schimbarea politică și deschid spațiul transformării (Anderson , 2012; Dawney, 2013, 2018). Prin urmare, renunțăm la ideea că putem direcționa transformarea sau știm cum ar trebui să arate în avans, în favoarea proceselor, care permit deliberarea politică afectivă și emoțională implicată la nivel de actori și scări.

Referințe

  • Ajibade, I. (2017). Can a future city enhance urban resilience and sustainability? A political ecology analysis of Eko Atlantic city, Nigeria. International Journal of Disaster Risk Reduction, 26, 85-92. https://doi.org/10.1016/j.ijdrr.2017.09.029
  • Anderson, B. (2012). Affect and biopower: Towards a politics of life. Transactions of the Institute of British Geographers, 37(1), 28-43. https:// doi.org/10.1111/j.1475-5661.2011.00441.x
  • Atteridge, A., & Remling, E. (2018). Is adaptation reducing vulnerability or redistributing it? Wiley interdisciplinary Reviews: Climate Change, 9(1), e500. https://doi.org/10.1002/wcc.500
  • Clayton, S., Warden, L., & Opotow, S. (2003). Identity and the natural environment: The psychological significance of nature. MIT Press.
  • Curti, G. H., Aitken, S. C., Bosco, F. J., & Goerisch, D. D. (2011). For not limiting emotional and affectual geographies: A collective critique of Steve Pile’s’ emotions and affect in recent human geography. Transactions of the Institute of British Geographers, 36(4), 590-594.
  • Dawney, L. (2013). The interruption: Investigating subjectivation and affect. Environment and Planning D: Society and Space, 31(4), 628-644. https://doi.org/10.1068/d9712
  • Dawney, L. (2018). The affective life of power. SAGE Publications.
  • Dolšak, N., & Prakash, A. (2018). The politics of climate change adaptation. Annual Review of Environment and Resources, 43(1), 317341. https://doi.org/10.1146/annurev-environ-102017-025739
  • Ginn, F. (2014). Sticky lives: Slugs, detachment and more-than-human ethics in the garden. Transactions of the Institute of British Geographers, 39(4), 532-544.
  • Haraway, D. J. (2016). Staying with the trouble: Making kin in the Chthulucene. Duke University Press.
  • Kmoch, L., Pagella, T., Palm, M., & Sinclair, F. (2018). Using local Agroecological knowledge in climate change adaptation: A study of tree-based options in northern Morocco. Sustainability, 10(10). https://doi.org/10.3390/su10103719
  • Mikulewicz, M. (2021). Disintegrating labour relations and depoliticised adaptation to climate change in rural Sao Tome and Principe. Area, 53, 422-430. https://doi.org/10.1111/area.12630
  • Murtinho, F., Eakin, H., Lopez-Carr, D., & Hayes, T. M. (2013). Does external funding help adaptation? Evidence from community-based water Management in the Colombian Andes. Environmental Management, 52(5), 1103-1114. https://doi.org/10.1007/s00267-013-0156-z
  • O’Brien, K. (2018). Is the 1.5 0C target possible? Exploring the three spheres of transformation. Current Opinion in Environmental Sustainability, 31, 153–160. https://doi.org/10.1016/j.cosust.2018.04.010
  • O’Lear, S. (2016). Climate science and slow violence: A view from political geography and STS on mobilizing technoscientific ontologies of climate change. Political Geography, 52, 4-13. https://doi.org/10.1016/j.polgeo.2015.01.004
  • Pelling, M. (2011). Adaptation to climate change, from resilience to adaptation (Vol. XIV, p. 203). Routledge
  • Taylor, M. (2014). The political ecology of climate change adaptation: Livelihoods, agrarian change and the conflicts of development. London and New York: Routledge.

Sursa: Andrea J. Nightingale, Noemi Gonda, Siri H. Eriksen, Affective adaptation = effective transformation? Shifting the politics of climate change adaptation and transformation from the status quo. (2020) DOI: 10.1002/wcc.740, licența CC BY-NC 4.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu

Căldura - Termodinamica fenomenologică
Căldura – Termodinamica fenomenologică

Despre căldură, temperatură, și modalități de măsurare, și aplicații practice în inginerie. Un punct de vedere contemporan privind energia, termodinamica și legile ei, cu detalierea celor mai importante principii care o guvernează. Un capitol special este dedicat schimbărilor climatice și … Citeşte mai mult

Nu a fost votat $3,99 Selectează opțiunile
Schimbări climatice - Încălzirea globală
Schimbări climatice – Încălzirea globală

Există în prezent o mare varietate de dispute privind încălzirea globală, atât în discursurile politice și sociale cât și în media populară și ​​literatura științifică, cu privire la natura, cauzele și consecințele încălzirii globale. Principala controversă o reprezintă cauzele creșterii … Citeşte mai mult

Nu a fost votat $2,99$3,99 Selectează opțiunile
Fizica fenomenologică - Compendiu - Volumul 2
Fizica fenomenologică – Compendiu – Volumul 2

Un compendiu care se dorește a fi exhaustiv pentru domeniul fizicii, cu accent pe explicarea fenomenelor și aplicațiilor practice. O carte pentru studiul personal, concisă și ușor de citit, care clarifică aceste teorii ale fizicii, cel mai important domeniu al … Citeşte mai mult

Nu a fost votat $9,99$34,55 Selectează opțiunile

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.