Aici, discutăm câteva rute plauzibile de la politica climatică la conflict incluse în Tabelul 1 de mai jos, cu un accent special pe căile de atenuare preconizate în SR15. Conflictul armat nu este cu siguranță o consecință inevitabilă a intervențiilor de atenuare (sau adaptare la) schimbărilor climatice; cu toate acestea, implementarea acestor acțiuni, atunci când este combinată cu condiții favorabile, poate crește riscurile de conflict. În același timp, conflictul armat este, de asemenea, o barieră severă în calea eforturilor de atenuare și adaptare, crescând riscurile climatice și, prin urmare, sporind și mai mult beneficiile atenuării în alte părți pentru societățile afectate de conflict (Buhaug & von Uexkull, 2021). Literatura abordează în mod direct fiecare politică climatică și posibilele ei designuri la consecințele acesteia care ar putea ridica preocupări pentru riscul de conflict prin analogii, cum ar fi modificări ale fluxurilor financiare pentru chiriile petroliere ca analog pentru transferurile în cadrul transferurilor internaționale de carbon. Conectăm tipologia politicilor climatice cu rezultate distincte ale conflictelor.
Tabelul 1 Politici de atenuare a schimbărilor climatice cu rezultate care se leagă de căile de conflict și factorii care conduc la conflictele armate
Abordări politice | Rezultatele politicilor care se leagă de căile conflictuale | Determinantele conflictelor |
---|---|---|
Instrumente economice — taxe, inclusiv o taxă pe carbon/energie (internă) |
Modificarea prețului relativ al bunurilor determinat de emisiile de carbon Modificarea viabilității activităților economice determinate de emisiile de carbon |
Creșterea prețurilor la alimente și combustibil Pierderea mijloacelor de trai vizate Efecte de distribuție adverse de-a lungul clivajelor sociale preexistente |
Instrumente economice – comerțul internațional, regional de carbon și permise, inclusiv mecanismele de dezvoltare curată (CDM) și reducerea emisiilor din defrișare și degradare (REDD+) |
Fluxuri financiare mari din comerțul internațional cu permise și drepturi de emisie Modificarea viabilității activităților economice, așa cum este determinată de emisiile de carbon și cererea internațională de permise de carbon Modificarea stimulentelor pentru utilizarea terenurilor (de exemplu, REDD+) |
Corupția, căutarea de arende și activitatea economică deplasată Distribuția inegală a beneficiilor la nivel local și internațional Pierderea dreptului de proprietate asupra terenurilor și strămutarea, în special a grupurilor marginalizate |
Instrumente economice — Subvenții |
Reducerea prețului energiei regenerabile și biocombustibililor Eliminarea subvențiilor pentru combustibilii fosili |
Vulnerabilitatea crescută a consumatorilor la șocuri comerciale și de mărfuri, în special pentru importatorii importatori de alimente Efecte adverse de distribuție |
Standarde (standarde pentru combustibili cu emisii scăzute de carbon, obiective sectoriale privind energie, transport și alte sectoare cu consum mare de energie) |
Creșterea prețului combustibililor fosili Creșterea prețului anumitor bunuri sau activități (de exemplu, electricitate sau transport) Alterarea viabilității unor activități economice specifice Schimbarea agriculturii și a utilizării terenurilor prin stimularea producției de biocombustibili |
Efectele prețurilor sunt deosebit de provocatoare pentru cei săraci Efecte negative de distribuție directe pe sectorul vizat Venituri reduse din turismul internațional Pierderea veniturilor statului pentru marii exportatori de petrol Efecte negative asupra mijloacelor de subzistență — pierderea micilor fermieri de subzistență |
Furnizarea guvernamentală de bunuri sau servicii publice |
Modificarea utilizării terenurilor de stat/naționale pentru programele de atenuare Dezvoltarea infrastructurii pentru sprijinirea tehnologiilor cu emisii reduse de carbon Sprijin pentru cercetare, dezvoltare și implementare legate de tehnologiile cu emisii reduse de carbon |
Utilizarea și accesul redus la terenurile publice pentru mijloace de trai și recreere Schimbări ale modelelor de creștere economică și oportunități de angajare cu câștigători și învinși |
Multe dintre condițiile care cresc riscul de conflict, cum ar fi veniturile mai mici și mecanismele de distribuție mai slabe și mai puțin echitabile, sunt mai răspândite în Sudul Global. Ca urmare, multe dintre căile teoretice de la politica climatică la conflict sunt, de asemenea, mai probabil să domine în Sudul Global. Implicațiile de securitate ale politicilor climatice nu sunt însă limitate de granițele naționale. Important este că eforturile de atenuare în Nordul Global – cum ar fi creșterea prețului transportului de persoane și bunuri care afectează turismul, costul combustibilului și costul importului de alimente – pot avea un impact profund asupra economiilor din Sudul Global. Cu toate acestea, o astfel de dinamică poate avea, de asemenea, efecte de propagare asupra Nordului Global și poate crește tensiunea dintre câștigătorii și perdanții percepuți ai politicii internaționale privind clima. Mai mult decât atât, întrucât sarcina atenuării cade asupra statelor mai bogate (marii poluatori), iar costurile de atenuare au ca rezultat pierderea bunăstării, se poate aștepta o creștere relativă a riscului de bază al rezistenței sociale. În timp ce această rezistență poate duce la întârzieri sau defecțiuni în implementarea politicii climatice angajate, țările cu venituri medii aflate în tranziție de la sistemele autocratice la cele democratice pot fi expuse unui risc deosebit de mare de conflict și instabilitate societală și pot fi afectate în special de politicile climatice restrictive și slab structurate (Gartzke, 2012).
Referințe
- Buhaug, H. & von Uexkull, N. (2021). Vicious circles: Violence, vulnerability, and climate change. Annual Review of Environment and Resources 46, forthcoming. 10.1146/annurev-environ-012220-014708. [CrossRef] [Google Scholar]
- Gartzke, E. (2012). Could climate change precipitate peace? Journal of Peace Research, 49(1), 177–192. 10.1177/0022343311427342 [CrossRef] [Google Scholar]
Sursa: Elisabeth A. Gilmore, Halvard Buhaug (2021) Climate mitigation policies and the potential pathways to conflict: Outlining a research agenda, în Wiley Interdiscip Rev Clim Change. 2021 Sep-Oct; 12(5): e722. DOI: 10.1002/wcc.722, PMCID: PMC8459245, PMID: 34594401, licența CC BY 4.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu
Lasă un răspuns