Există trei căi cauzale prin care schimbările climatice provoacă efecte psihologice: directă, indirectă, sau prin conștientizare (sau „psihosocială”). În unele cazuri, oamenii pot fi afectați prin mai multe căi simultan.
Există trei canale largi prin care schimbările climatice afectează starea mentală a oamenilor: direct, indirect sau prin conștientizare. Canalul direct include condițiile legate de stres cauzate de expunerea la evenimente meteorologice extreme, cum ar fi cicloane și incendii de vegetație, care provoacă condiții precum PTS și tulburări de anxietate. Cu toate acestea, efectele psihologice pot apărea și prin forme mai puțin intense de schimbări climatice, cum ar fi prin creșterea temperaturilor care duc la creșterea furiei și a agresivității. Calea indirectă are loc prin perturbarea activităților economice și sociale, cum ar fi atunci când o zonă de teren agricol devine infertilă din cauza deșertificării sau a scăderii turismului din cauza deteriorarii peisajului. Acest lucru poate duce la creșterea stresului, a depresiei și a altor afecțiuni psihologice, cum ar fi anxietatea. Iar al treilea canal poate fi doar conștientizarea amenințării schimbărilor climatice, chiar și de către indivizi care nu sunt altfel afectați de aceasta. Acest lucru poate fi, de exemplu, să te simți intimidat de amenințările la adresa securității alimentare și a apei, reprezentate de schimbările climatice, care pot duce la război. Există multe excepții, dar, în general, oamenii din țările în curs de dezvoltare sunt cei mai expuși perturbărilor economice cauzate de schimbările climatice. În timp ce condițiile psihologice identificate recent, cum ar fi anxietatea ecologică, care pot rezulta doar din conștientizarea amenințării, tind să afecteze oamenii de pe întreaga planetă.
Impactul direct
Expunerea la fenomene meteorologice extreme, cum ar fi incendiile de vegetație, uraganele și inundațiile, poate provoca diverse tulburări emoționale. Cel mai frecvent, acesta este stresul pe termen scurt, de la care oamenii se pot recupera rapid. Dar uneori se instalează afecțiuni cronice, în special în rândul celor care au fost expuși la evenimente multiple, cum ar fi stresul post traumatic, tulburarea somatoformă sau anxietatea pe termen lung. Un răspuns rapid al autorităților pentru a restabili un sentiment de ordine și securitate poate reduce substanțial riscul oricărui impact psihologic pe termen lung pentru majoritatea oamenilor. Deși persoanele care sufereau deja de probleme de sănătate mintală, în special de psihoză, pot avea nevoie de îngrijire intensivă, ceea ce poate fi dificil de furnizat dacă serviciile locale de sănătate mintală au fost perturbate de vremea extremă.
Manifestările directe mai puțin extreme ale schimbărilor climatice pot avea și efecte psihologice directe. Singura cea mai bine studiată legătură dintre vreme și comportamentul uman este cea dintre temperatură și agresiune, care a fost investigată în laborator, prin studii istorice și lucrări ample de teren. Diverse recenzii concluzionează că temperaturile ridicate determină oamenii să devină rău temperamentali, ceea ce duce la creșterea violenței fizice, în special în zonele în care există grupuri etnice mixte. Au existat excepții, cum ar fi în orașele moderne unde aerul condiționat este disponibil pe scară largă. De asemenea, a existat o dispută academică cu privire la gradul în care excesul de violență este cauzat de schimbările climatice, spre deosebire de variabilitatea naturală a temperaturii. Efectele psihologice ale temperaturilor neobișnuit de scăzute, pe care schimbările climatice le pot provoca în unele părți ale lumii, sunt mult mai puțin studiate. Deși dovezile disponibile sugerează că, spre deosebire de căldura neobișnuită, nu duc la o agresiune crescută.
Impactul indirect
În mai multe părți ale lumii, schimbările climatice au un impact semnificativ asupra veniturilor financiare ale oamenilor, de exemplu prin reducerea producției agricole sau făcând o zonă neatractivă pentru turism. Acest lucru poate provoca stres semnificativ, care, la rândul său, poate duce la depresie, idei suicidare și alte afecțiuni psihologice negative. Consecințele pot fi deosebit de grave dacă stresul financiar este cuplat cu perturbări semnificative ale vieții sociale, cum ar fi mutarea în tabere. De exemplu, după uraganul Katrina, rata sinuciderilor pentru populația generală a crescut cu aproximativ 300%, dar pentru cei care au fost strămutați și au fost nevoiți să se mute în parcuri de rulote, a crescut cu peste 1400%. Intervențiile guvernamentale eficiente, similare cu cele folosite pentru a ameliora stresul dintr-o criză financiară, pot atenua condițiile negative cauzate de astfel de perturbări, totuși acest lucru nu este uneori ușor, mai ales în unele dintre țările mai puțin prospere din sudul global.
Efectele indirecte asupra sănătății mintale pot apărea prin impact asupra sănătății fizice. Sănătatea fizică și sănătatea mintală au o relație reciprocă, astfel încât orice efect legat de schimbările climatice care afectează sănătatea fizică poate afecta indirect și sănătatea mintală. Perturbarea mediului, cum ar fi pierderea biodiversității sau chiar pierderea caracteristicilor de mediu neînsuflețite, cum ar fi gheața de mare, peisajele culturale sau moștenirea istorică, pot provoca, de asemenea, răspunsuri psihologice negative, cum ar fi durerea ecologică sau solastalgia.
Conștientizarea
Simpla cunoaștere a riscurilor prezentate de schimbările climatice, chiar și de la cei care nu sunt altfel afectați de acestea, poate provoca stări psihologice de lungă durată, cum ar fi anxietatea și alte forme de suferință. Acest lucru poate afecta în special copiii și a fost comparată cu anxietatea nucleară care a apărut în timpul Războiului Rece. Condiții precum anxietatea ecologică sunt foarte rar suficient de severe pentru a necesita tratament clinic. Deși sunt neplăcute și astfel clasificate drept negative, astfel de condiții au fost descrise ca răspunsuri raționale valide la realitatea schimbărilor climatice.
(Include texte traduse și adaptate din Wikipedia de Nicolae Sfetcu)
Lasă un răspuns