Utilizarea inovațiilor IoT comerciale standard în domeniul militar

Introducerea paradigmei Războiul Centrat în Rețea (NCW) a transformat abordările militare tradiționale prin inversarea politicii de gateway de comunicații extinse și prin conectarea activelor câmpului de luptă înapoi la cartierul general. Prin partajarea datelor atât între activele vechi, cât și între noile implementări, această viziune militară creează avantaje prin proiectarea forței și schimburile securizate de informații în timp util între utilizatori. Paradigma NCW integrează trei domenii: domeniul fizic, generând date unde se întâmplă evenimente și sunt efectuate operațiuni; domeniul informațional, în care sunt transmise și stocate datele; și domeniul cognitiv, în care datele sunt procesate și analizate pentru a sprijini luarea deciziilor. Cele trei domenii ale NCW se traduc direct în bazele IoT comerciale de astăzi.

În consecință, această paradigmă de conducere a condus la adoptarea tehnologiilor legate de IoT în domenii cheie. Astăzi, armata și securitatea internă se luptă să-și echipeze forța de muncă cu funcțiile de bază oferite de tehnologiile COTS (Commercial Off-The-Shelf, produse comerciale standard), adică telefoane inteligente comerciale sau identificarea prin radiofrecvență (RFID). Într-adevăr, apărarea continuă să stimuleze inovația în ceea ce privește senzorii avansați, dronele de supraveghere și de recunoaștere, sistemele de comunicații prin satelit și sistemele de control, și a investit semnificativ în tehnologiile mobile, inclusiv mobilitatea tactică pentru luptători.

Cu toate acestea, marea majoritate a aplicațiilor actuale IoT sunt conduse de sectorul privat, armata fiind grav în urmă în operațiunile de zi cu zi. Apărarea are astăzi oportunitatea de a profita de beneficiile IoT prin parteneriat cu sectorul privat și adoptând practici de afaceri bazate pe IoT care iau în considerare particularitățile tehnologice ale sistemelor tactice. Figura 2 prezintă o comparație între sectorul privat și tehnologia de apărare și siguranță publică.

(Sectorul privat vs tehnologia de apărare și siguranță publică.)

Trebuie să remarcăm distincția dintre implementările militare ad-hoc IoT și implementările civile deja stabilite care trebuie protejate. Exemplele de implementare IoT sunt numeroase, dar următoarele cazuri sunt ilustrative ale zonelor în care dezvoltarea civilă a obținut beneficii semnificative care pot fi valorificate de către armată. Acestea includ transportul, eficiența energetică, gestionarea stocurilor sau mineritul datelor.

Transport: Telogis, care construiește sisteme de monitorizare a motorului pentru vehiculele General Motors (GM), estimează că motorul său inteligent reduce consumul de combustibil cu 25%, aproximativ 30% în timpul inactiv, crește utilizarea flotei cu 25% și productivitatea forței de muncă. cu 15%.

Eficiența energetică: sistemele de management al energiei bazate pe IoT pot reduce consumul de energie în birou cu 20%. Termostatele inteligente și HVAC (încălzire, ventilație și aer condiționat) economisesc consumatorii cu până la 10%-15% la încălzire și răcire. În plus, aparatele inteligente pentru sistemele de automatizare a locuinței sunt acum cercetate. Au fost identificate, de asemenea, cazuri de utilizare bazate pe IoT pentru orașele inteligente, cum ar fi monitorizarea traficului, supravegherea și monitorizarea poluării. În acest scenariu, conținutul eșantioanelor obținute poate expune informații critice. De exemplu, în cazul aplicațiilor de monitorizare a poluării fonice, zgomotul poate conține și conversații private.

Gestionarea inventarului: rețeaua globală de transport (GTN) a USTRANSCOM și DLA (Agenția de logistică a apărării) au dezvoltat o platformă comună de informații care permite armatei să îmbunătățească vizibilitatea completă a aprovizionării, servicii și procese logistice. Platforma include un singur depozit și acces universal la datele logistice, astfel încât orice utilizator sau dezvoltator poate accesa sau gestiona cu ușurință informațiile despre lanțul de aprovizionare. De asemenea, o astfel de platformă facilitează dezvoltarea de noi aplicații care rulează pe aceeași coloană vertebrală. O altă contribuție a USTRANSCOM este gestionarea flotei, care folosește trackere RFID pentru a monitoriza transporturile paletizate printre principalele noduri de tranzit.

Exploatarea minelor: senzorii încorporați pe echipamente și vehicule oferă o imagine mai precisă a operațiunilor la sol și permit monitorizarea în timp real a echipamentelor. Această nouă tehnologie, împreună cu sistemele de mine autonome, transformă operațiunile zilnice. O implementare IoT reduce cheltuielile pentru infrastructură și mașini, reducând întreruperile și întreținerea, consumul de energie și impactul asupra mediului, îmbunătățind în același timp semnificativ productivitatea și siguranța mineritului prin reducerea rănilor și deceselor. Un exemplu renumit este sistemul de foraj autonom de la Rio Tinto (Perth, Australia), care include mașini de tunel, trenuri, sisteme de transport autonome și camioane fără șofer. Acest sit de control al misiunii gestionează operațiuni a 15 mine, 31 de cariere, 4 terminale portuare și o rețea feroviară de 1600 km.

Exemplele menționate mai sus ilustrează câteva dintre modalitățile în care sectorul privat folosește IoT și permite noi modele de afaceri. Astăzi, proiectele europene de cercetare precum RERUM, RELYonIt, FIESTA-IoT, BIGioT sau bloTope intenționează să abordeze cele mai relevante deficiențe ale IoT comercial. Dintre diferitele proiecte, trebuie evidențiat METIS-II finanțat de UE: cercetătorii au creat un design de rețea de acces radio 5G și au furnizat facilitatorii tehnici necesari pentru o integrare eficientă. Alte preocupări, cum ar fi problemele de mediu sau schemele de implementare ecologică pentru IoT, rămân încă deschise.

Sursa: Paula Fraga-Lamas, Tiago M. Fernandez-Carames, Manuel Suarez-Albela, Luis Castedo and Miguel Gonzalez-Lopez (2016) A Review on Internet of Things for Defense and Public Safety, în Sensors 2016, 16, 1644; doi:10.3390/s16101644, licența CC BY 4.0. Traducere și adaptare © 2023 Nicolae Sfetcu