Home » Articole » Articole » Sănătate » Medicina » Ventilația cu presiune pozitivă: Vesalius, Servetus și Paracelsus

Ventilația cu presiune pozitivă: Vesalius, Servetus și Paracelsus

postat în: Medicina 0

În 1543, Vesalius a publicat un tratat genial despre anatomie intitulat De Humani Corporis Fabrica, (Vesalius 2014) în care există probabil prima referire clară la ventilația cu presiune pozitivă așa cum o știm astăzi. El a constatat că plămânii se vor prăbuși și bătăile inimii aproape că se opresc la deschiderea cavității toracice, dar inima poate fi repornită prin umflarea plămânilor printr-o trestie introdusă în trahee. În carte, Vesalius afirmă: „Dar pentru ca viața să poată fi refăcută animalului, trebuie să se încerce o deschidere în trunchiul traheei, în care trebuie pus un tub de trestie; veți sufla apoi în asta, astfel încât plămânul să se umfle din nou și să ia aer”. (Vesalius 2014) Acest lucru descrie în esență ceea ce se face în prezent în unitatea de terapie intensivă când efectuăm o traheotomie, introducem un tub endotraheal și aplicăm o ventilație cu presiune pozitivă. (Slutsky 2015)

Andreas Vesalius(Gravură a lui Andreas Vesalius. Sursa: History of Medicine Division, National Library of Medicine, National Institutes of Health. Dream anatomy: De humani corporis fabrica, http://www.nlm.nih.gov/dreamanatomy/da_g_I-B-1-02.html)

Servetus, un coleg al lui Vesalius la Paris, a sugerat că spiritul vital este elaborat atât prin forța căldurii din ventriculul stâng, cât și prin schimbarea culorii sângelui la galben roșiatic. (Tobin 2012, 1) Această schimbare de culoare „este generată în plămâni dintr-un amestec de aer inspirat cu sânge subtil elaborat cu care ventriculul drept al inimii comunică spre stânga. Această comunicare, însă, nu se face prin peretele mijlociu al inimii, așa cum se crede în mod obișnuit, ci printr-un aranjament foarte ingenios: cursul de sânge subtil prin plămâni, de la artera pulmonară la venele pulmonare, unde își schimbă culoarea. În acest pasaj sângele este amestecat cu aer inspirat și, prin expirare, este curățat de vaporii săi de spumă. Acest amestec, pregătit în mod corespunzător pentru producerea spiritului vital, este atras către ventriculul stâng al inimii prin diastolă.” (Servetus et al. 2007)

Paracelsus a folosit o tehnică similară în 1530 pentru a resuscita un om. (Baker 1971)

Bibliografie

  • Baker, A.B. 1971. Artificial respiration, the history of an idea. Medical History 15(4): p.336–351.
  • Servetus, M., & Hillar, M. 2007. The restoration of Christianity: an English translation of Christianismi restitutio, 1553. Edwin Mellen Press.
  • Slutsky, A.S. 2015. History of Mechanical Ventilation. From Vesalius to Ventilator-induced Lung Injury. American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine 191(10): p.1106–1115.
  • Tobin, M. 2012. Principles And Practice of Mechanical Ventilation, Third Edition 3 edition. New York: McGraw-Hill Education / Medical.
  • Vesalius, A. 2014. De humani corporis fabrica – A Facsimile of the revised version of 1555: CreateSpace Independent Publishing Platform.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *