Știri din afaceri, economie și finanțe, 26 septembrie

Economia mondială este dominată de o combinație neobișnuită: inflație încă ridicată, dobânzi din nou în creștere, petrol de peste 100 USD/baril și, simultan, un nou val de optimism bursier legat de inteligența artificială. În România, problema centrală rămâne echilibrul dintre consolidarea fiscală, stagnarea economică și păstrarea ratingului de țară.

Imaginea de ansamblu este cea a unei reveniri a riscului de stagflație. Petrolul și energia împing inflația în sus, iar băncile centrale răspund prin dobânzi mai mari tocmai într-un moment în care multe economii — inclusiv România și Germania — cresc foarte lent. În paralel, deficitele bugetare și datoria publică determină investitorii să ceară randamente tot mai ridicate, ceea ce amplifică povara dobânzilor.

Există însă și o economie „în două viteze”. AI și tehnologia atrag cantități enorme de capital și susțin bursele, în timp ce gospodăriile, construcțiile, companiile îndatorate și statele cu deficite mari resimt tot mai puternic costul banilor. România este deosebit de expusă acestui mediu deoarece trebuie să reducă simultan deficitul, să finanțeze investițiile și să evite agravarea stagnării economice. Pe termen foarte scurt, trei repere merită urmărite cu prioritate: decizia S&P privind România din 2 octombrie, noile date de inflație din SUA și zona euro și evoluția petrolului/negocierilor din Orientul Mijlociu. Investing.com

România: costurile de împrumut ale statului au urcat la maximul ultimului an

Randamentele obligațiunilor românești au crescut puternic pe 25 septembrie, investitorii cerând 7,44% pentru titlurile de stat în lei pe 10 ani și 7,16% pentru cele pe trei ani. În numai câteva săptămâni, costurile de finanțare au crescut cu aproape jumătate de punct procentual. Contextul combină incertitudinea politică internă cu deteriorarea condițiilor financiare internaționale: dobânzi mai mari în SUA și Europa, inflație energetică și aversiune crescută față de datoria suverană. Pentru România, efectul este important deoarece necesarul de finanțare rămâne ridicat, iar orice creștere a randamentelor se traduce treptat prin cheltuieli bugetare mai mari cu dobânzile. Erste avertizează că riscul unei retrogradări în categoria „junk” nu a dispărut. Profit.ro

România: S&P analizează ratingul suveran; decizia este așteptată pe 2 octombrie

Standard & Poor’s se află într-un nou proces de evaluare a României, iar decizia privind ratingul este așteptată pe 2 octombrie 2026. Discuțiile cu autoritățile s-au concentrat asupra deficitului, stabilității politice și continuității consolidării fiscale. Guvernul a prezentat ca argument pozitiv reducerea deficitului bugetar din primele șapte luni cu peste 28 miliarde lei față de perioada similară din 2025. Importanța ratingului este considerabilă: pierderea calificativului „investment grade” ar putea restrânge accesul unor investitori instituționali la titlurile românești și ar majora suplimentar costurile de finanțare pentru stat, bănci și companii. În acest moment, piețele urmăresc mai ales credibilitatea traiectoriei deficitului, nu doar rezultatul pe termen scurt. Bursa

România: deficitul scade puternic, dar economia aproape stagnează

Există totuși o evoluție fiscală favorabilă: în primele șapte luni ale anului, deficitul bugetar a coborât la 48,08 miliarde lei, respectiv 2,34% din PIB, față de 76,44 miliarde lei și 3,99% din PIB în perioada similară din 2025. Veniturile au crescut cu 11,2%, iar cheltuielile cu numai 2,9%, în timp ce investițiile finanțate inclusiv prin fonduri europene și PNRR au continuat să avanseze. Problema este prețul macroeconomic al ajustării. Comisia Europeană estimează pentru România o creștere de numai 0,1% în 2026, cu inflație medie de aproximativ 7%. Consolidarea fiscală funcționează, prin urmare, într-un mediu apropiat de stagnare, ceea ce face mult mai dificilă reducerea deficitului fără afectarea consumului și investițiilor private. AGERPRES

România: analiștii CFA văd stagflație, deprecierea leului și dobânzi ridicate

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al CFA România a scăzut în august cu 4,8 puncte, la 39,5 puncte, iar componenta anticipațiilor s-a deteriorat și mai accentuat. Analiștii estimează o creștere economică de doar 0,1% în 2026 și consideră că situația de stagflație — inflație ridicată combinată cu stagnare economică — poate continua. Pentru următoarele 12 luni, inflația anticipată este de 6,09%. De asemenea, 90% dintre respondenți se așteaptă la deprecierea leului, cursul mediu anticipat fiind de circa 5,31 lei/euro peste șase luni și 5,36 lei/euro peste un an. Datoria publică este estimată să ajungă la aproximativ 63% din PIB. Aceste anticipații explică parțial de ce investitorii cer prime de risc mai mari pentru activele românești. AGERPRES

Petrolul rămâne principalul risc extern pentru România și Europa

Prețul petrolului continuă să oscileze violent în jurul pragului de 100 USD/baril, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al incertitudinilor privind transporturile prin regiune. Pe 24 septembrie, Brent a urcat cu 3,4%, la 106,60 USD/baril, după atacurile Houthi asupra Arabiei Saudite, pentru ca ulterior să scadă din nou pe fondul speranțelor privind negocierile SUA-Iran. Pentru România, problema nu este numai nivelul prețului, ci volatilitatea. Analiștii citați de AGERPRES avertizează că scumpirea energiei poate alimenta din nou inflația și dobânzile și poate împinge deficitul comercial energetic peste 5 miliarde euro dacă tendințele din prima jumătate a anului continuă. MarketScreener

Piețele obligațiunilor transmit un semnal de alarmă: randamente la maxime de zeci de ani

Una dintre cele mai importante evoluții financiare ale săptămânii este vânzarea masivă de obligațiuni guvernamentale. Randamentul titlurilor americane pe 10 ani a ajuns pe 25 septembrie la aproximativ 5,23%, cel mai ridicat nivel din 2007, iar randamentul obligațiunilor japoneze pe 10 ani a depășit 3,1%, maximul ultimelor trei decenii. Cauzele sunt convergente: inflație persistentă, petrol scump, deficite bugetare mari și așteptări privind noi majorări de dobândă. Implicațiile depășesc piețele financiare: titlurile de stat reprezintă reperul pentru credite ipotecare, finanțarea companiilor și evaluarea acțiunilor. Cu alte cuvinte, capitalul devine mai scump aproape simultan în marile economii. Fidelity

Fed a revenit la majorarea dobânzilor, iar piețele se pregătesc pentru noi creșteri

Rezerva Federală americană a majorat recent dobânda cu 0,25 puncte procentuale, la 3,75%-4,00%, prima creștere după aproximativ trei ani. Oficialii Fed avertizează că presiunile inflaționiste nu mai provin doar din petrol și tarife comerciale: cererea internă americană rămâne puternică. Datele economice robuste au determinat piețele să crească probabilitatea unor noi majorări, iar această reevaluare a dus simultan la randamente obligatare mai mari și la aprecierea dolarului. Economia SUA se află astfel într-o poziție paradoxală: creșterea și piața muncii sunt suficient de rezistente pentru a susține profiturile companiilor, dar tocmai această reziliență împiedică reducerea inflației și obligă Fed să mențină condițiile financiare restrictive. Reuters

BCE luptă din nou cu inflația energetică

Banca Centrală Europeană a majorat pe 10 septembrie rata facilității de depozit la 2,5%, ca reacție la revenirea inflației din zona euro peste 3%. Șocul energetic provocat de conflictul din Orientul Mijlociu a schimbat radical perspectiva care, cu câteva luni în urmă, favoriza relaxarea monetară. Economistul-șef al BCE, Philip Lane, consideră acum că efectele celei de-a doua unde de scumpire a energiei vor fi mai persistente, iar revenirea inflației la ținta de 2% este anticipată abia din jurul jumătății anului 2027. Pentru România, situația BCE contează direct: dobânzile europene mai ridicate reduc spațiul BNR pentru relaxare și mențin ridicate costurile de finanțare în euro pentru stat și sectorul privat. Reuters

Inteligența artificială împinge din nou Nasdaq spre recorduri, în ciuda dobânzilor mari

În contrast cu tensiunile de pe piața obligațiunilor, sectorul tehnologic american traversează un nou val de optimism. Nasdaq a atins în această săptămână un nou maxim intraday, susținut de așteptările privind monetizarea AI, investițiile masive în infrastructură și rezultatele companiilor tehnologice. Pe 25 septembrie, bursele mondiale se îndreptau chiar către cea mai bună săptămână de după începutul lui august, în ciuda creșterii randamentelor obligațiunilor. Se conturează însă o divergență importantă: investitorii acceptă evaluări foarte ridicate pentru companiile considerate beneficiare ale AI, în timp ce costul capitalului crește pentru restul economiei. Aceasta face ca sustenabilitatea boomului bursier să depindă tot mai mult de transformarea investițiilor AI în venituri și profituri efective. Reuters

SUA și China au prelungit armistițiul comercial, dar disputele majore rămân

SUA și China au convenit la Washington prelungirea cu două luni a armistițiului comercial, în timp ce discuțiile dintre Donald Trump și Xi Jinping s-au concentrat pe comerț, inteligență artificială și relațiile economice bilaterale. Piețele au primit pozitiv evitarea imediată a unei noi escaladări tarifare, însă nu există deocamdată semnale privind o soluție durabilă pentru principalele divergențe. Rivalitatea tehnologică, accesul la semiconductori și infrastructura AI rămân probleme structurale. Pentru economia mondială, simpla menținere a dialogului este importantă deoarece SUA și China reprezintă principalele noduri ale lanțurilor globale de producție și consum. O revenire la tarife generalizate ar amplifica exact problema cu care băncile centrale încearcă acum să lupte: inflația. Fidelity