Simplu și complicat sunt două abordări contrastante ale cercetării în domeniul inteligenței artificiale (IA). Distincția a fost făcută în anii 70 și a fost subiect de discuție până la mijlocul anilor 80. În anii 1990 și în secolul 21, cercetarea IA a adoptat aproape exclusiv abordări „simple”, iar acestea s-au dovedit a fi cele mai de succes.
Abordările „simple” utilizează algoritmi bazați pe paradigme formale precum logica, optimizarea matematică sau rețelele neuronale. Cercetători și analiști ”simpli” și-au exprimat speranța că o singură paradigmă formală poate fi extinsă și îmbunătățită pentru a obține inteligență generală și superinteligență.
Versiunile „complicate” folosesc orice număr de algoritmi și metode diferiți pentru a obține un comportament inteligent. Programele greșite pot necesita cantități mari de codare manuală sau inginerie a cunoștințelor. ”Complicații” au susținut că inteligența generală poate fi implementată doar prin rezolvarea unui număr mare de probleme esențial fără legătură și că nu există niciun glob magic care să permită programelor să dezvolte inteligența generală în mod autonom.
Abordarea simplă este similară cu fizica, prin aceea că folosește modele matematice simple ca bază. Abordarea complicată seamănă mai degrabă cu biologia, unde o mare parte din muncă implică studierea și clasificarea diverselor fenomene.
Introducere în inteligența artificială
Inteligența artificială s-a dezvoltat exploziv în ultimii ani, facilitând luarea deciziilor inteligente și automate în cadrul scenariilor de implementare. Inteligența artificială se referă la un ecosistem de modele și tehnologii pentru percepție, raționament, interacțiune și învățare. Asistăm la o convergență … Citeşte mai mult
Lasă un răspuns