Alte variante de poker clasic (draw)

Gardena jackpot („Jacks to open” sau simplu „Jackpots”)

Jucat ca în varianta clasică de poker draw, cu valori standard de mână, și cu un singur joker care acționează ca un bug. Întotdeauna jucat cu un ante și fără blind-uri. În prima rundă de pariere, jucătorului nu i se permite să deschidă pariurile decât dacă mâna conține deja o pereche de valeți sau o mână mai bună. Ceilalți jucători care au pasat prima rundă pot da cu sec sau ridica ulterior miza dacă deschide altcineva. Dacă niciun jucător nu deschide, începe o nouă mână și toată lumea pune ant din nou în același pot. Jucătorul care a deschis pariurile păstrează cărțile aruncate lângă el pe masă, astfel încât să poată dovedi, dacă este necesar, că a avut o mână suficientă de deschidere. De exemplu, un jucător cu K, J, 9 și 7 de treflă și J de cupă are o pereche de valeți și poate deschide. Dar este posibil să vrea să „spargă” deschiderea aruncând valetul de cupă în încercarea de a face culoare de treflă, în care caz trebuie să păstreze alături valetul de cupă aruncat pentru a dovedi că a avut dreptul să deschidă.

Jocul este numit după orașul Gardena, California, unde acest joc a fost deosebit de popular din anii 1930 până în 1970 (deși a fost întotdeauna după lowball). În acel moment, în acest mic oraș existau mai multe mese de poker public decât în tot restul Statelor Unite. Localurile de poker publice sunt încă o industrie mare, deși Las Vegas, Atlantic City și alte locații au acum mai multe camere de poker decât în acel moment. Deoarece „Jacks to open” a fost forma primară a jocului de poker cu mână mare, jocul tradițional de draw a fost deseori descris de retronimul „Guts to open”.

În jocurile de acasă, este comun ca atunci când o mână este „pasată” (adică atunci când nimeni nu deschide), jucătorii pun din nou ante, iar cel carte deschide trebuie să aibă minim o pereche de dame. Dacă această mână este pasată, trebuie minim doi popi pentru deschidere, și în final doi ași. Acestea se numesc jackpoturi „progresive”.

California lowball

Acesta a fost jocul principal de poker jucat în California în perioada de apogeu a lui Gardena în anii 1970. Acesta este încă jucat astăzi, deși popularitatea sa a scăzut într-o oarecare măsură după introducerea lui stud poker și a jocurilor cu cărți comune.

Jucat la fel ca mai sus, folosind valori de mână low de as-la-cinci, cu un singur joker ca bug. Întotdeauna jucat cu blind, mai degrabă decât ante, deci jucătorii nu pot pasa prima rundă de pariere (dar se poate în turul al doilea). Un jucător cu o mână de 7 sau mai mare, care pasează după egalitate pierde dreptul de a câștiga banii plasați în pot după egalitate. (Cu alte cuvinte, nu pasați un „șapte” decât dacă nu intenționați să vă aruncați când altcineva pariază). O altă regulă obișnuită în jocurile cu limită joasă (low) este faptul că un jucător care pasează cea de-a doua rundă de pariuri nu poate plusa ulterior în acea rundă. Această ultimă regulă nu este utilizată niciodată în jocurile cu o limitare a potului sau o structură de pariuri fără limite.

Badugi

De asemenea, uneori cunoscut sub numele de Padooki sau Badougi, Badugi este o variantă lowball cu patru cărți as-la-cinci, unde se schimbă clasamentul clasic de mâini în poker. Un Badougi este o mână cu patru cărți, în care toate cărțile sunt de diferite ranguri și culori. Orice cărți care se potrivesc cu o altă carte în rang sau culoafre nu contează și primul criteriu pentru evaluarea mâinilor este numărul de cărți care contează. Următoarea este rangul mai multor exemple de mâini de la cel mai bun la cel mai rău:

Ace de pică, 2 de treflă, 3 de cupă, 4 de caro: 4 cărți la 4, una din cele mai bune mâini Badougi posibile
4 de pică, 6 de cupă, 8 de caro, J de treflă: 4 cărți la J, mână proastă
Zece de treflă, J de cupă, Q de caro, K de cupă: 4 cărți Badougi din cele mai proaste posibil
As de cupă, As de caro, 4 de treflă, 5 de pică: mână de 3 cărți, la 5
As de treflă, As de pică, 4 de pică, 6 de pică: mână de 2 cărți, la 4

Badougi este de obicei jucat triplu-draw, cu o structură de pariere de 1-1-2-2, deși se joacă bine și fără limită.

Alte forme de lowball

Five-card draw, fără joker și valori low de la doi-la-șapte, se numește „Kansas City” sau „Low Poker” sau chiar „Billy Baxter„, în onoarea jucătorului care a dominat campionatul mondial mulți ani. Regula de 7 high și regula de check-and-raise nu se aplică. În estul Statelor Unite, în Regatul Unit și în alte părți, sunt obșnuite jocurile low as-la-șase.

California high/low split

Jucat ca mai sus, cu un singur joker, folosit ca un bug. Mâna mare și mână mică (folosind valorile low as-la-cinci) împart potul. Un nivel low de 8 sau mai mic este necesar pentru a câștiga mâna low. Dacă nicio mână nu se califică, mâna mare (high) câștigă întregul pot. Cărțile jucate vorbesc, adică jucătorii nu declară că intenționează să câștige jumătatea high sau low a potului (sau ambele); ei arata pur si simplu cărțile și cele mai bune mâini câștigă. Deoarece se folosesc valori low as-la-cinci, o mână, cum ar fi o chintă sau o culoare joasă, poate câștiga atât high, cât și low, potul fiind numită „scooping” sau „hogging”.

High/low cu declarare

Acest joc este obișnuit în jocurile de acasă, dar este rar întâlnit în cazinourile moderne. Jucat ca și alte versiuni de five-card draw (joc clasic draw cu cinci cărți), dar după a doua rundă de pariere și înainte de etalare există o fază de declarare simultană. Fiecare jucător ia câte de doua jetoane din stoc si le duce sub masă, strângând un pumn ce contine niciun jeton (indicând faptul că jucătorul intenționeaza să câștige partea low a potului), un cip (indicând faptul că jucătorul intenționează să câștige partea high) sau două jetoane (indicând faptul că intenționează să le câștige pe amândouă). Când toată lumea îchis pumnul, jucătorii își deschid simultan mâinile pentru a-și dezvălui alegerile. Dacă un jucător arată două jetoane, iar mâna lui este cea mai bună și high și low, el câștigă tot potul. În caz contrar, jumătate din pot merge la jucătorul cu cea mai mare mână care a declarat high, iar cealaltă jumătate la jucătorul cu cea mai mică mână a celor care au declarat low. Nu există nicio mână calificată pentru a câștiga fie high, fie low, iar dacă nimeni nu declară într-o parte, potul este acordat în totalitate celeilalte părți (de exemplu, dacă toți jucătorii declară low, mâna low câștigă întregul pot, nu doar jumătate) . Un jucător care declară ”scoop” trebuie să câștige ambele părți, fără egalitate. De exemplu, dacă un jucător declară ”scoop” și are mâna cea mai mică, dar este la egaligtate cu un alt jucător la high, nu câștigă nimic. Celălalt jucător cu aceeași mână high câștigă jumătatea high a potului, iar mâna cea mai mică următoare câștigă partea low a potului (presupunând că a declarat low – dacă niciun alt jucător nu a declarat low, mâna mare care a declarat high câștigă întregul pot).

Acest joc poate fi jucat cu valori low de la doi-la-șapte sau de la as-la-șase, dar în acest caz este aproape imposibil să se câștige ambele părți (deși se poate câștiga tot potul dacă toată lumea declară aceeași parte).

Double-draw și Triple-draw

Orice joc de mai sus poate fi jucat cu două sau trei faze de decartare și prin urmare trei sau patru runde de pariere. Dublu-draw California lowball este un joc deosebit de bun. Triple draw lowball, fie as-la-cinci fie doi-la-șapte, a câștigat o anumită popularitate în rândul jucătorilor serioși. World Series of Poker din 2004 a inclus un eveniment lowball triple-draw de la doi-la-șapte.

Four-before

O altă variantă care poate fi aplicată oricăror jocuri de mai sus, dar care este în special potrivită pentru lowball. La împărțirea inițială, doar patru cărți sunt împărțite fiecărui jucător. O rundă de pariere urmează, apoi fiecare jucător trage o carte mai mult decât aruncă, completând mâna cu cinci cărți. Apoi runda finală de pariere și etalarea. Rețineți că este imposibil să se împartă o mână „completă”, adică o mână (cum ar fi o chintă sau culoare) care este completă înainte de ultima decafrtare.

Johnson (și „Jacks back”)

Jucat cu un joker care acționează ca un bug. Trebuie să fie jucat cu ante și fără blind-uri. Fiecare jucător primește cinci cărți. Prima rundă de pariere începe cu jucătorul la stânga celui care împarte cărțile, care poate pasa sau deschide cu nimic. Dacă un jucător deschide, jocul continuă ca un joc tradițional de cinci cărți. Dacă prima rundă este pasată (adică nimeni nu deschide), atunci jucătorul spre stânga dealerului poate deschide dacă dorește, dar jocul a trecut la California lowball. În rarele ocazii în care mâna este pasată din nou, jucătorii pun ante din nou și se împart cărțile din nou. Acest joc se joacă bine în doi (heads-up). Când trebuie o pereche de valeți minim pentru a deschide la prima rundă de mână, jocul se numește „Jacks back”.

Câteva exemple ar putea clarifica: În prima mână, jucătorii pun ante și Alice împarte cinci cărți la fiecare. Bob vede că are o chintp high la 6, care este o mână foarte bună atât pentru mâna cea mai mare, cât și pentru cea mai joasă. Dar dorește să păcălească în privința valorii mâinii sale, așa că pasează. Carol deschide cu 1 $, David se aruncă (fold), Alice plusează la 2 $, iar Bob (care își dă seama că și Carol și Alice doresc să joace mâini highr) plusează la 3 $, dat cu sec de Carol și Alice. Bob anunță că nu decartează. Carol schimbă trei cărți, iar Alice două. Bob pariază 2 $, Carol se aruncă, Alice plusează și Bob dă cu sec. Bob își arată chinta, dar Alice a făcut full și câștigă potul.

În a doua mână, Bob are aceeași mână: o chită la 6, și face același joc, pasând. De data aceasta, Carol pasează, la fel ca și David și, în cele din urmă, și Alice. Acum este rândul lui Bob din nou, dar acum joacă lowball. Se deschide cu $ 1. Carol se aruncă, iar David plusează la 2 $. Alice se aruncă, iar Bob plusează la 3 $ (o mână de 6 high este o mână low foarte bună, mult mai bună, de fapt, decât o mână high de 6). David dă cu sec. Bob nu decartează și David schimbă o singură carte. Bob pariază 2 $ (este obligat să parieze în conformitate cu regulile Californialowball, de vreme ce are o mână mai bună decât cea de 7), iar David dă cu sec. Bob își arată mâna low de 6-5-4-3-2, iar David arată 7-5-4-3-A low, iar Bob câștigă cu 6 high.

Q-Ball

Acesta este un joc lowball conceput de Michael Wiesenberg care combină unele dintre variantele menționate mai sus. Se joacă, în general, cu trei blind-uri – o unitate de la dealer, o unitate de la stânga acestuia și două unități pentru al doilea jucător de la stânga dealerului. Cărțile conțin un joker. Fiecare jucător primește trei cărți, urmată de o rundă de pariere începând cu jucătorul imediat după blind-ul mare care poate merge la blind, plusa sau se aruncă (nu există pas în prima rundă). Apoi, fiecare jucător primește o a patra carte, urmat de o a doua rundă de pariere, începând cu jucătorul activ la stânga dealerului. Niciun pas nu este permis nici în această rundă, în ciuda faptului că nu există niciun pariu pentru primul jucător; primul jucător trebuie să deschidă sau să se aruce. Fiecărui jucător este apoi împărțită o a cincea carte, urmată de o a treia rundă de pariere începând de la stânga dealerului. În acest moment, este permis pas. În cele din urmă, fiecare jucător decartează ca în jocul de draw normal, urmat de o a patra rundă de pariere și de etalare. Se utilizează valori low de la doi-la-cinci.

Jucat cu limită fixă, se recomandă ca structura de pariere să fie 1-2-2-4; adică cea de-a doua și a treia rundă de pariere ar trebui să permită un pariu de două ori mai mare decât cel din primul tur, iar pariul final ar trebui să permită de patru ori suma din primul tur.