Home » Articole » Articole » Educaţie » Analiza textuală a mesajelor media în mediul academic

Analiza textuală a mesajelor media în mediul academic

postat în: Educaţie 0

Omul pe stradă, de Olga Rozanova

(Luați în considerare subiectul acestui tablou, Omul pe stradă, de artista rusă Olga Rozanova (1886–1918). Acum, luați în considerare modul în care este prezentat subiectul: culori reci, linii fragmentate, perspectivă distorsionată. Ce spune artistul despre bărbatul de pe stradă prezentându-l în acest fel? De îndată ce începi să răspunzi la această întrebare, analizezi un text vizual. Când citești o poveste, s-ar putea să îți pui următoarele întrebări: De ce se comportă acest personaj în acest fel? Cum ar fi diferită povestea dacă ar fi plasată în alt timp sau loc? Ce spune autorul despre viață în general? Cum face autorul aceste punctări? Când începi să răspunzi la aceste întrebări despre o operă de ficțiune sau nonficțiune literară, analizezi un text literar. (credit: „Man on the Street (Analysis of Volumes)” de Olga Rozanova/Wikimedia Commons, Domeniu public))

În lumea reală, ești înconjurat de text – atât vizual, cât și tipărit. Apare în media, reclame și chiar mesaje text. Adesea, textul nu este unidimensional, în sensul că cuvintele și modurile în care sunt folosite sau aranjate pot avea semnificații diferite în funcție de relația dintre text și cititor. În astfel de cazuri, un text este deschis analizei și interpretării. De obicei, nu există o singură modalitate corectă de a analiza și interpreta un text; cititorii, ca și telespectatorii, pot înțelege elemente în moduri diferite și pot trage concluzii diferite. Oricare ar fi ele, totuși, va fi rezultatul lecturii critice: examinarea părților textului în raport cu întregul, susținerea ideilor cu dovezi și tragerea concluziilor pe baza analizei.

Practica analizei vă va ajuta în mai multe moduri. Vă poate ajuta să intrați într-o conversație continuă cu o perspectivă nouă și proaspătă. De asemenea, vă poate ajuta să înțelegeți sensul dincolo de suprafața unui text, inclusiv contexte și culturi istorice, noi abordări ale gândirii și noi cunoștințe.

Deși cuvântul text tinde să implice cuvinte, scriere sau cărți, practic toate lucrările create de ființe umane pot fi considerate texte care sunt deschise analizei – filme, piese de teatru, spectacole de muzică și dans, exponate, picturi, fotografii, sculpturi, reclame, artefacte, clădiri și chiar culturi întregi. În acest capitol, vă veți concentra pe analiza textelor tipărite. În Analiza imaginii: ceea ce vedeți, veți trece la analiza textelor vizuale și digitale.

Este posibil să fii deja familiarizat cu ceea ce se numește analiză textuală în mediul academic. De fapt, o faci frecvent atunci când citești sau interacționezi în alte moduri cu limbajul. Este important, totuși, să distingem între ce este analiza textuală și ce nu este. De exemplu, imaginează-ți că tu și un prieten tocmai ați terminat de vizionat o emisiune TV sau un film. Probabil veți spune dacă v-a plăcut și ce anume v-a determinat opinia. Această conversație scurtă și obișnuită, bazată pe opinii, este doar asta, o conversație obișnuită. Nu este o analiză, care depășește cu mult că-ți place sau nu-îți place un text. Poate că veți continua conversația. Tu și prietenul tău sunteți de acord că totul în serial este evident și clar sau este inconsecvent și tulbure – motivațiile personajelor, dezvoltarea lor de-a lungul povestirii, modul în care decorul afectează povestea, punctul pe care îl aduce în prim plan povestea, măsura în care personajele par realiste sau relaționabile, indiferent dacă dialogul pare natural sau orice alte elemente? Sau tu și prietenul tău vedeți diferit unele dintre aceste elemente? Aveți opinii diferite despre ceea ce credeți că este ideea principală sau ce reprezintă un personaj? De exemplu, crezi că personajul principal reprezintă o forță a binelui, în timp ce prietenul tău crede că personajul principal este un plictisitor? Dacă ai fost de acord cu totul – și totul pare simplu – atunci asta este: filmul oferă puțin de interpretat și, cel mai probabil, nu este un text puternic pentru analiză, deoarece nu invită la interpretare. Cu toate acestea, dacă aveți întrebări despre unele dintre elemente sau nu sunteți de acord cu privire la ele, atunci sunteți pe drumul de a analiza și interpreta un text.

Analiza și interpretarea

Ce este, deci, analiza textuală? A analiza un text înseamnă a-i examina diferitele părți pentru a-i explica sensul. Analizarea unui text implică faptul că textul poate fi citit în mai multe moduri. Analiza ta este citirea ta: explicația ta asupra diferitelor elemente ale textului, înțelegerea ta a textului și modul în care îl înțelegi într-un context mai larg. Alții pot citi și înțelege diferit. Pentru a afla ce înseamnă un text – ficțiune sau non-ficțiune – te uiți la limbajul său, examinezi modul în care este alcătuit, poate îl compari sau contrastezi cu texte similare sau alte lucrări și observi cum te afectează sau cum se potrivește în evenimente în afara lui, și continui să te întrebi de ce. Țineți întotdeauna minte, totuși, că o analiză textuală nu înseamnă dacă vă place un text; este vorba despre sensul textului – cum l-a creat autorul și a intenționat să fie înțeles.

Orice lucrare scrisă poate fi analizată ca text. Dar un editorial sau un articol de opinie sau ceva scris, de exemplu, ca parte a unui argument continuu al punctelor de vedere, este mai probabil să fie analizat pentru strategiile retorice sau persuasive pe care le folosește pentru a crea sau a schimba o opinie. (Acest tip de analiză retorică este punctul central al Analizei retorice: interpretarea artei retoricii.) Operele literare, fie că sunt ficțiune sau non-ficțiune, film sau text, tipărite sau digitale, sunt cele analizate ca texte. Impactul lor asupra evenimentelor reale din viața reală este probabil mai puțin direct decât cel al scrierii retorice sau persuasive, dar multe personaje și teme care „trăiesc” în aceste lucrări tind să existe de foarte mult timp și sunt deschise analizei ca parte a creșterii și educației unei persoane – și chiar mai mult, o parte și o reflectare a condiției umane.

Scriitorii au multe opțiuni atunci când se gândesc ce să spună și cum să le spună. Cele mai bune texte pentru analiză sunt cele care sunt cele mai problematice – textele ale căror semnificații par evazive sau complexe – pentru că aceste texte vă oferă cel mai mult spațiu pentru a argumenta pentru un sens față de altul. La fel ca obiectivul dvs. în analiza retorică, scopul dvs. în analiza textuală este de a face cel mai bun caz posibil pentru a demonstra cititorilor că analiza dvs. este rezonabilă și merită o atenție serioasă. Amintiți-vă, de asemenea, că argumentul în termeni academici înseamnă a lua o poziție și a o susține. Prin urmare, atunci când analizezi un text, iei o poziție asupra unui aspect (sau mai multor aspecte) ale textului respectiv și o susții cu dovezi din textul însuși și, dacă este cazul, din surse împrumutate, pe care le recunoști.

Analiza textuală este o sarcină complexă care se bazează pe abilitățile tale critice de citire, raționament și scriere. În funcție de subiectul și teza dvs., poate fi necesar să descrieți oameni și situații reale sau fictive, să repovestiți evenimente, să definiți termeni cheie, să analizați pasaje și să explicați cum funcționează aceștia în relație cu ansamblul și să examinați și să interpretați contexte și teme – poate prin compararea sau contrastarea textului cu alte texte. În cele din urmă, veți „argumenta” pentru sensul așa cum îl înțelegeți, mai degrabă decât pentru un alt sens posibil. Cu alte cuvinte, așa cum faceți pentru majoritatea scrierilor academice, dezvoltați o teză și o susțineți cu un raționament sănătos și dovezi textuale convingătoare.

Sursa: Writing Guide with Handbook sub licență CC BY 4.0. Traducere și adaptare de Nicolae Sfetcu. © 2024 MultiMedia Publishing

Ciclul informațional
Activitatea de informații – Ciclul informațional

David Singer afirmă că, în prezent, amenințarea constituie principalul obiectiv al agențiilor de informații. Activitatea de informații poate fi considerată ca fiind procesul prin care anumite tipuri de informații sunt solicitate, colectate, analizate și diseminate, și modul în care sunt … Citeşte mai mult

Nu a fost votat 0.00 lei Adaugă în coș
Teoria cauzală a referinței a lui Gareth Evans
Teoria cauzală a referinței a lui Gareth Evans

Gareth Evans, în Teoria cauzală a numelor, a afirmat că teoria cauzală a referinței trebuie să fie extinsă pentru a include ceea el numește „baze multiple”. După botezul inițial, folosirea numelui în prezența persoanei poate, în circumstanțele potrivite, să fie … Citeşte mai mult

Nu a fost votat 0.00 lei Adaugă în coș
Big Data asset - Taxonomy
Procesarea Big Data

Datele trebuie procesate cu instrumente avansate de colectare și analiză, pe baza unor algoritmi prestabiliți, pentru a putea obține informații relevante. Algoritmii trebuie să ia în considerare și aspecte invizibile pentru percepțiile directe. Big Data în procesele guvernamentale cresc eficiența … Citeşte mai mult

Nu a fost votat 0.00 lei Adaugă în coș

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *