O umiditate ridicată mai mare de 85% este cea mai bună condiție pentru ca o căpușă să înceapă și să-și termine ciclul de viață. Studiile au arătat că temperatura și vaporii joacă un rol semnificativ în determinarea intervalului pentru populația căpușelor. Mai precis, s-a constatat că temperatura mare are cea mai mare influență în menținerea populațiilor de căpușe. Temperaturile mai ridicate măresc atât viteza de incubație, cât și cea de dezvoltare. Temperatura este atât de importantă pentru supraviețuirea globală încât o temperatură medie lunară minimă sub -7 °C în timpul iernii poate împiedica o zonă să mențină populațiile stabilite.
Efectul climatului asupra ciclului de viață al căpuțelor este una dintre proiecțiile mai dificil de făcut în ceea ce privește clima și bolile transmise prin vectori. Spre deosebire de alți vectori, ciclului de viață ale căpușelor se întind pe mai multe sezoane pe măsură ce se maturizează de la larve la nimfe și la adulți. În plus, infecția și răspândirea bolilor cum ar fi boala Lyme apare în etape multiple, adăugând variabile suplimentare care trebuie luate în considerare. Infecția căpușelor apare în stadiul larvă/nimfă (după prima hrană cu sânge) atunci când sunt expuse la borrelia burgdorferi (spirocheta responsabilă de boala Lyme), dar transmiterea la om nu se produce până la etapele adulte.
Extinderea populațiilor de căpușe este în concordanță cu schimbările climatice globale. Modelele de distribuție a speciilor din ultimii ani evidențiază căpușa căprioarei, cunoscută sub numele de I. scapularis, ca fiind cea care ajută la distribuția la latitudini mai mari. Se estimează că, împreună cu această extindere, temperaturile medii crescute pot dubla populațiile de căpușe până în 2020, și sezonul de expunere la căpușe să înceapă mai devreme.
Simptomele inițiale ale infecțiilor cu căpușe sunt în general destul de similare cu cele ale altor boli virale. Acestea includ febră, cefalee, oboseală și stare generală rea. Acest grup de boli pot fi în continuare dificil de diferențiat de la începutul procesului bolii, datorită acestor simptome generale, pe lângă faptul că majoritatea oamenilor (raportat în jur de 75%), nu își dau seama că au fost mușcați sau expuși la vectorul căpușe. Unic pentru boala Lyme incipientă este dezvoltarea erupțiilor cutanate clasice eriteme migrante, cunoscute și sub numele de „ținte”, care apare la aproximativ 80% dintre persoanele diagnosticate cu boala Lyme. Acest simptom poate fi un important factor distinctiv care ajută la stabilirea rapidă a diagnosticului. Dacă boala Lyme este nerecunoscută, diagnosticată greșit sau tratată necorespunzător, aceasta poate duce la consecințe mult mai grave și serioase cu răspândirea spirochetului la articulații, inimă și sistemul nervos care cauzează artrită, cardită, paralizii nervoase craniene sau encefalopatie și disfuncție cognitivă.
Indiferent de diagnosticul specific, cheia administrării și prevenirii sechelelor este identificarea precoce a bolii și inițierea terapiei antibiotice adecvate. În ceea ce privește efectele unei încălziri globale și extinderea populațiilor de căpușe în zone neexpuse anterior, cheile adaptive de prevenire vor include extinderea infrastructurii de îngrijire a sănătății și disponibilitatea farmacologică, precum și educarea oamenilor cu privire la riscurile de îmbolnăvire și măsurile preventive pe care le pot lua.
În fața acestor amenințări care se extind, este necesară o colaborare puternică între oficialii guvernamentali și oamenii de știință din domeniul mediului pentru avansarea măsurilor de răspuns preventiv și reactiv. Fără a recunoaște schimbările climatice care fac mediile mai locuibile pentru purtătorii de boli, politica și infrastructura vor rămâne în urma răspândirii răspândite a bolii vectoriale. Costul uman asociat cu negarea științei schimbărilor climatice este unul care privește multe guverne. Ca și în cazul răspunsurilor la alți vectori și a efectelor schimbărilor climatice, populațiile vulnerabile, inclusiv copiii și vârstnicii, vor trebui să fie prioritizate prin orice intervenție. Politicile trebuie să modeleze cu precizie modificările în populațiile vectorilor, precum și povara bolii, să educe publicul cu privire la modalitățile de atenuare a infecțiilor și să pregătească sistemele de sănătate pentru lupta împotriva bolii.
Lasă un răspuns