Caracteristicile acţiunilor în lumea investițiilor

În toate ţările cu economie de piaţă capitalul reprezintă nucleul, elementul cheie ce asigură investițiile. În procesul de atragere a fondurilor, piața de capital joacă un rol esențial, favorizând dezvoltarea economiei mondiale.

Aici un rol important revine acţiunilor, ca un instrument financiar ce acumulează disponibilităţile financiare ale investitorilor şi le orientează spre utilizatorii care le solicită.

Zilnic au loc milioane de tranzacționări cu acțiuni la nivel global, lucru care demonstrează importanța și popularitatea instrumentelor financiare de tipul acesta. Exemplul concret îl vedem pe platforme de tranzacționare unde se pot cumpăra acțiuni într-un timp foarte scurt.

Conform definiției, acţiunile reprezintă documente ce atestă dreptul proprietarului, denumit acționar, de a conduce și gestiona societăţile pe acţiuni unde are participație, și să ia parte la dividende, precum şi o anumită proporție din bunurile companiei în cazul lichidării acesteia.

Conform practicii internaţionale şi naturii sale economice şi juridice, acţiunile conferă proprietarilor ei următoarele drepturi.

1. Dreptul la vot

Acţiunile ordinare acordă dreptul deţinătorilor lor să participe la adunările generale ale acţionarilor şi să voteze asupra tuturor întrebărilor ce ţin de activitatea societăţii. Dreptul la vot nu poate fi limitat. Acţionarul beneficiază și de dreptul de a cesiona responsabilități deţinătorului sau reprezentantului nominal de acţiuni.

În cadrul adunării generale a acţionarilor, votul se exercită după un principiu clasic: o acţiune cu drept de vot este egală cu un vot.

2.Dreptul de primire a cotei-parte din dividende

Dividendele reprezintă o cotă parte din profitul net al unei companii, iar ele repartizează între acţionari în funcție de clasele şi numărul de acţiuni pe care le posedă.

3.Dreptul de preemţiune asupra cumpărării acţiunilor noi.

Statutul societăţii poate prevedea dreptul acţionarului care deţine acţiuni cu drept de vot la procurarea prioritară a acţiunilor cu drept de vot a unei emisiuni noi plasate public, înainte de a fi ele propuse altor persoane.

Aceste drepturi au o oricare valoare, deoarece preţul de subscriere la acţiunile emise poate fi mai mic decât preţul de piaţă a acţiunilor deja plasate. De aici reiese dreptul de preemţiune, care poate servi ca obiect de vânzare-cumpărare.

4. Drepturile la lichidarea societăţii.

Lichidarea societăţii înseamnă încetarea activităţii societăţii şi împărţirea averii ei.

Acţiunea conferă proprietarului său dreptul la o parte din bunurile societăţii în cazul lichidării acesteia.

5. Dreptul de control.

Acţionarii au dreptul de control a unor documente  ai societăţii, cum ar fi: documentele de constituire, certificatul înregistrării de stat, regulamentele societăţii, contractele cu registratorul, cu compania care gestionează şi cu organizaţia auditoare a societăţii.

Mai mult, există drept de control și asupra proceselor verbale ale adunărilor generale ale acţionarilor şi buletinelor de vot, asupra proceselor verbale din cadrul şedinţelor de consiliu ale societăţii, precum și asupra listei membrilor ce fac parte din consiliul societăţii, dar și asupra membrilor organului executiv.

Există și drept de control asupra emisiunilor de hârtii de valoare, se pot urmări raportările referitoare la totalurile emisiunilor, se pot vizualiza informațiile despre starea financiară lunară și prețurile medii de tranzacții ale hârtiilor de valoare.

Orice acționar poate vizualiza statistici financiare și de specialitate, rapoarte oferite de comisia de cenzori, acte de control și rapoarte complete ale organizațiilor de audit, dar și raportările comisiei de cenzori și ale consiliului administrativ, pe lângă toată corespondenţa cu acţionariatul.

6. Dreptul de convertire.

Societatea are dreptul să plaseze acele clase de acţiuni care pot fi sau trebuie să fie convertite de ea (schimbate pe alte clase de hârtii de valoare ale societăţii). În cele mai dese cazuri această regulă se aplică în cazul convertirii acţiunilor preferenţiale în acţiuni ordinare. Posibilitatea de convertire a acţiunilor trebuie în mod obligatoriu să fie prevăzută în decizia de emitere a lor.

7. Dreptul la răscumpărarea acţiunilor.

Dreptul dat nu este absolut şi obligatoriu. Legislaţia a stabilit cazuri când societatea este obligată să răscumpere acţiunile plasate de ea şi cazuri când acţionarul este în dreptățit să solicite răscumpărarea acţiunilor care îi aparţin.

Deci emiterea acțiunilor din partea societăților constituie duce la avantaje economice atât pentru societățile emitente, cât și pentru investitori.

În cazul societăților, emiterea acțiunilor nu mărește costurile acestora cu dobânzile la credite, putându-se utiliza capitalul atras pentru investiții – în intgralitatea sa. În condițiile unor crize, creditele bancare pot juca un rol important.

La rândul său, investitori obțin dreptul de proprietate asupra activelor și a pasivelor societății, precum și dreptul de a vota în privința deciziilor viitoare, dreptul asupra dividendelor din profiturile viitoare sau câștiguri din aprecierea valorii acțiunilor.

Concluzie

Acționariatul oferă atât beneficii, precum și responsabilități. În piața de capital nu există garanții și asigurări, de aceea e deosebit de important să existe o bază solidă de cunoștințe înainte de a intra cu mulți bani.

Cu toate acestea, orice investitor trebuie să știe care sunt drepturile sale, cele descrise mai sus. E important să știe cum să abordeze compania în viitor și cum să își ceară privilegiile.