Caracteristicile Societăţii Informaţionale

Printre caracteristicile Societatii Informationale moderne enumeram:

dezvoltarea informatiei ca o resursa strategica centrala in progresul economic si industrial (de aici accentul pe „muncitorii eruditi” ai lui Drucker) in managementul si aplicatiile in care unitatile individuale (firme, popoare, regiuni geografice) sint din ce in ce mai dependente de competitivitatea lor; desigur, toate schimbarile tehnologice au depins intotdeauna de informatie, dar ceea ce diferentiaza procesul actual de schimbarea tehnologica este faptul ca materia prima a procesului tehnologic este informatia si acelasi este si rezultatul (Castells (1989)) sau, din nou, „ceea ce este specific modului informational de dezvoltare este actiunea de cunoastere deasupra cunoasterii in sine, ca principala sursa de productivitate (1996)
cresterea foarte rapida a informatizarii economiei, ceea ce permite legaturi mai strinse intre economiile regionale, nationale si internationale, ca si depasirea barierelor conventionale intre sectoarele financiare, ca de altfel in toate activitatile, inclusiv productia, devenind din ce in ce mai mult o problema de transmitere a informatiei
dezvoltarea retelelor globale de informatii la care Castells face referire ca modul in care a fost conceputa „societatea – retea” si fara de care ascensiunea rapida a corporatiilor transnationale (CT) ar fi fost imposibila; exita in prezent doar citeva zeci de economii nationale mai mari decit economiile marilor CT-uri
globalizarea capitalismului care este facilitata si este dependenta de aceste retele, permitand luarea deciziilor de ordin economic la scara mondiala in timp real; termenul de globalizare nu presupune doar o mai usoara comunicare si interactie intre state, si nici nu este pur si simplu limitat la sferele economice si de afaceri; globalizarea se refera la asemenea evolutii insa; de asemenea, se refera la schimbari culturale semnificative, inclusiv, de exemplu, o mai mare migratie, mai mult turism international, dezvoltarea unei „armonii internationale”, o cooperare internationala mai intensa in probleme de politica, economie si probleme de protectia mediului. Un exemplu minor, dar deloc putin graitor, al acestei schimbari culturale, poate fi gasita in publicitatea internationala a unor bunuri de consum cum ar fi „jeans” (blue-jeans), unde agentii de publicitate nu mai vad nici o utilitate in a furniza diferite personalizari ale reclamelor pentru diferitele piete nationale; este important, de asemenea, sa luam in considerare detasarea de constringerile locale pe care o ofera internationalizarea economiei, care duce intr-o directie pe care am pute-o numi „birocratizare”, in sensul weberian, respectiv predominanta rationalitatii mijloacelor fata de rationalitatea telurilor… interesele unei elite de afaceri locale sau ale unei clase muncitoresti locale, sau a unei piete locale, va fi in permanenta subordonata nevoilor de organizare pentru a fi conectate in mod simultan cu pietele de capital, bursele locurilor de munca, tehnologia necesara…” (Castells (1989)
reducerea constrangerilor spatiale, cazul de la Silicon Valley de exemplu, a devenit un nou concept important in societatea – retea, locatia geografica actuala fiind foarte irelevanta intr-o economie care a trecut, folosind termenii lui Negroponte, de la a deplasa atomii la a deplasa biti.