Home » Articole » Articole » Societate » Filozofie » Cei cinci filosofi care vor influența politica globală în 2018

Cei cinci filosofi care vor influența politica globală în 2018

Protest împotriva lui Donald Trump_
Sursa https://en.wikipedia.org/wiki/File:Protest_against_Trump_.jpg

 

Quartz publică un articol interesant despre importanța filosofiei în actuala politică globală. În ciuda scepticilor privind utilitatea actuală a filosofiei, aceasta continuă să aibă o influență primordială asupra oamenilor politici, formându-le, de multe ori inconștient, concepțiile și idealurile sociale și politice.

În Franța, Macron recunoaște influența lui Paul Ricœur (1913 – 2005), filosof francez cel mai bine cunoscut pentru combinarea descrierii fenomenologice cu hermeneutica. În anul 2000, Ricœur a primit Premiul de la Kyoto în domeniul artelor și filosofiei pentru că a „revoluționat metodele fenomenologiei hermeneutice, extinderea studiului interpretării textuale pentru a include domeniile largi și concrete ale mitologiei, exegeza biblică, psihanaliza, teoria metaforei și narațiunea teorie.” Macron a fost ”elevul” lui Paul Ricœur timp de doi ani, înainte ca acesta să moară în 2005.

În China, Xi Jinping este un adept declarat al lui Confucius (551 – 479 î.e.n.), filosof care a subliniat moralitatea personală și guvernamentală, corectitudinea relațiilor sociale, dreptatea și sinceritatea. Acesta a susținut loialitatea puternică a familiei, venerarea strămoșilor și respectul bătrânilor de către copii și soți prin soțiile lor, recomandând familia ca bază pentru guvernul ideal. Analiștii politici americani consideră că interesul lui Xi pentru Confucius este mai degrabă oportunist, încercând prin filosof să dea chinezilor un set de valori care promovează obediența.

În Rusia, Aleksandr Dugin este considerat ”creierul lui Putin”. Aleksandr Dugin (născut pe 7 ianuarie 1962) este un analist politic și strateg și se consideră el însuși un filosof, cunoscut pentru opiniile sale fasciste, care cheamă să grăbească „sfârșitul timpurilor” cu un război total. Influența lui asupra lui Putin este totuși contestată de mulți analiști ruși. Dugin este un mare fan al lui Donald Trump. Militează pentru refacerea Uniunii Sovietice.

În Uniunea Europeană, Jürgen Habermas (născut pe 18 iunie 1929) este un sociolog german și un filosof în tradiția teoriei critice și a pragmatismului. Este cel mai bine cunoscut pentru teoriile sale despre raționalitatea comunicativă și sfera publică. Este considerat ca unul dintre cei mai importanți gânditori din lume. Filosofia sa se axează pe fundamentele teoriei și epistemologiei sociale, analiza societăților capitaliste avansate și a democrației, statul de drept într-un context socio-evolutiv critic și politica contemporană, în special politica germană. Sistemul teoretic al lui Habermas este dedicat dezvăluirii posibilității rațiunii, emancipării și comunicării raționale-critice latente în instituțiile moderne și în capacitatea umană de a delibera și de a urmări interese raționale. Habermas este cunoscut pentru opiniile sale asupra conceptului de modernitate, în special în ceea ce privește discuțiile de raționalizare inițial formulate de Max Weber. El a fost influențat de pragmatismul american, teoria acțiunii și chiar poststructuralismul. Este membru al Școlii de la Frankfurt, un grup de gânditori foarte influenți din care mai fac parte Herbert Marcuse (guru intelectual al hipioților americani), Walter Benjamin (unul din cei mai influenți teoreticieni culturali), Theodor Adorno și Max Horkheimer. Habernas crede în democrația Uniunii Europene dar critică instituțiile sale considerându-le nereprezentative.

În SUA și Europa, gruparea naționalistă Alt-right (alternativa de dreapta) s-a sezvoltat mult în ultimul timp. Este alcătuită în principal din supremațiști albi, neo-nazizi, neo-fasciști și alte astfel de grupări promovând supremația albă pe baza filosofiei lui Richard Spencer (născut în 1978), influențat de filosofia neo-fascistă a iluminismului obscur a academicianului britanic Nick Land (născut pe 17 ianuarie 1962). Alt-right combină opinii socialiste sau național-bolșevice, sau de extremă-stânga, cu opinii privind supremația rasei albe, cu tendințe izolaționiste și protecționiste, suprapuse frecvent cu neo-nazismul, nativismul și islamofobia.

Filosofia a ieșit din turnul ei de fildeș. Acum are, din nou, mari responsabilități.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *