Membrii fondatori, în persoană sau prin reprezentant – în baza unei procuri speciale notariale – se vor reuni în „adunarea generală de constituire”.
În această adunare se declară constituită asociaţia, se adoptă statutul, se stabilesc patrimoniul initial, prima conducere şi se desemnează (nu neapărat dintre fondatori) persoana împuternicită pentru efectuarea procedurilor de obtinere a personalitatii juridice a asociaţiei. Toate aceste decizii se consemnează în scris, într-un proces verbal şi compun practic actul constitutiv al asociaţiei.
Actul constitutiv trebuie să cuprindă, sub sancţiunea nulităţii absolute, datele şi menţiunile prevăzute la art. 6, lin. 2, din OG 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii (vezi Anexa 8 la acest ghid).
Statutul defineşte scopul şi obiectivele Asociaţiei, patrimoniul, sediul, drepturile membrilor etc. şi trebuie să cuprindă, sub sancţiunea nulităţii absolute, datele şi menţiunile prevăzute la art. 6, lin. 3, din OG 26/2000.
Observaţie: În afara menţiunilor obligatorii prin lege, tot restul statutului râmăne la latitudinea fondatorilor. Citiţi legea înainte de a începe scrierea documentului!
După definitivare, ambele documente se autentifică de către un notar sau se atestă de un avocat, în mai multe exemplare (preferabil, câte 6-7 din fiecare).
Sfat: Serviciile notariale sunt în general mai scumpe decât onorariile avocaţiale. Gândiţi-vă, nu aveţi cumva printre rude sau prieteni şi un avocat?
Cu câteva zile înainte de data la care v-aţi propus autentificarea, trimiteţi notarului/avocatului propunerea voastră pentru aceste acte, pentru a le citi şi eventual a face observaţii pe marginea lor.
La semnare trebuie să se prezinte toţi fondatorii, dacă nu aţi stabilit altfel prin actul constitutiv (spre exemplu, poate fi desemnat un reprezentant, dar acesta va avea nevoie de procură notarială din partea celor pe care îi reprezintă).
Lasă un răspuns