Pentru înfiinţarea unui ONG în România sunt necesare cel puţin 3 persoane fizice sau/şi juridice care se vor numi “membri fondatori”.
Persoanele fizice trebuie să aibă capacitate deplină de exerciţiu a drepturilor civile. Aceasta înseamnă că trebuie să fie majore şi să nu fie puse sub interdicţie judecătorească – asa cum este spre exemplu cazul celor cu deficienţe mintale grave, aflaţi sub autoritatea unui tutore, sau al celor cărora li s-au suspendat anumite drepturi în urma unei condamnări definitive. De menţionat că minorii căsătoriţi se consideră a avea deplină capacitate de exerciţiu.
Legislaţia nu impune nici o restricţie legată de cetăţenie, domiciliu sau reşedinţă, ca atare şi cetăţenii străini pot fi fondatori de asociaţii înregistrate în România, dacă nu sunt puşi în vreun fel sub interdicţie.
Desigur, se presupune că membrii fondatori se cunosc, că între ei există o minimă compatibilitate, necesară pentru a putea lucra împreună şi că au cu toţii un scop şi un obiectiv comune, care pot fi împlinite legal prin intermediul unei asociaţii non-profit. Toate acestea poartă denumirea juridică de “voinţă de asociere”.
Lasă un răspuns