Înțelegerea realistă (monistă) metafizică a cunoașterii științifice este facilitată de o înțelegere particulară a naturii teoriilor și a teoritizării. O componentă cheie a acestei concepții este că teoriile constau în seturi de legi ale naturii care ar trebui să fie atât adevărate, cât și universale.
Teoretizarea este construirea modelelor. Aceste modele pot fi obiecte fizice reale, dar în mare parte ele sunt obiecte abstracte, caracterizate prin expresii matematice interpretate, dar de cele mai multe ori nu, ca în biologie. Ele funcționează mai degrabă ca descrieri ale unor modele extrem de abstracte, care servesc ca șabloane pentru construirea de modele mai specifice (deși abstracte). Legătura lor cu lumea este astfel indirectă. Dar multe construcții de modele se elaborează fără principii puternice, bazându-se în principal pe tehnici matematice.
Teoretizarea și observarea au atât similitudini, cât și diferențe. O diferență evidentă este că lumea afectează oamenii sau instrumentele prin căi directe, chiar dacă nu și pe deplin determinante. Teoretizarea este constrânsă de interacțiunea cauzală cu lumea, dar numai indirect prin experimentare, care implică compararea perspectivelor teoretice cu cele instrumentale. Ca asemănări, teoretizarea este întotdeauna parțială în modul în care observarea este parțială.
După cum a subliniat Einstein, principiile mecanicii newtoniene și ale electrodinamicii Maxwellian sunt incompatibile, astfel a dezvoltat teoria specială a relativității. Dar aceasta definește de asemenea doar o perspectivă, deși una mai generală, care diferă deperspectiva relativității generale. Principiile teoriei cuantice standard și cele ale relativității generale sunt, de asemenea, incompatibile: principiile cuantice presupun un spațiu-timp plat, spre deosebire de timpul-spațiu curbat al relativității generale. O teorie adevărată și completă a lumii nu poate fi o teorie inconsistentă; legile relativității generale și ale teoriei cuantice, nu pot fi simultan adevărate.
Perspectivele unificatoare, atunci când se pot găsi, sunt de dorit. Dar o bună știință teoretică nu necesită găsirea de principii universale. Modelele potrivite, bazate pe o varietate de principii, sunt destul de bune.
(Sursa: Ronald N. Giere, Perspectival Pluralism)
Lasă un răspuns