Home » Articole » Articole » Educaţie » Eliminarea accesului plătit la publicațiile științifice: Accesul deschis

Eliminarea accesului plătit la publicațiile științifice: Accesul deschis

Un grup de finanțatori naționali, alăturat de Comisia Europeană și Consiliul European pentru Cercetare, a anunțat Planul S de publicare prin accesi deschis pentru beneficiarii fondurilor de cercetare.

Accesul deschis este fundamental pentru întreprinderea științifică

Universitatea este un principiu fundamental al științei (termenul „știință” așa cum este folosit aici include științele umaniste): numai rezultatele care pot fi discutate, contestate și, dacă este cazul, testate și reproduse de alții se califică drept științifice. Știința, ca instituție a criticii organizate, poate, prin urmare, să funcționeze corect numai dacă rezultatele cercetării sunt puse la dispoziția comunității în mod deschis, astfel încât acestea să poată fi supuse testării și controlului altor cercetători. În plus, cercetările noi se bazează pe rezultatele stabilite din cercetările anterioare. Lanțul, prin care noile descoperiri științifice se bazează pe rezultatele stabilite anterior, pot funcționa optim numai dacă toate rezultatele cercetării sunt făcute disponibile în mod deschis comunității științifice.

Prin accesul pe bază de abonament plătit (paywall) se rețin sume substanțiale în cercetarea realizată de o mare parte a comunității științifice și societate în ansamblu. Aceasta constituie o anomalie absolută, care împiedică întreprinderea științifică în fundamentele ei și împiedică absorbția acesteia de către societate. Monetizarea accesului la rezultatele cercetărilor noi și existente este profund contrară etosului științei, conform lui Robert Merton. Nu mai există nici o justificare ca această stare de lucruri să prevaleze, iar modelul de publicare științifică bazat pe abonament, inclusiv așa-numitele variante „hibride”, ar trebui, prin urmare, să fie reziliat. În secolul XXI, editorii științifici ar trebui să ofere un serviciu prin a ajuta cercetătorii să-și difuzeze rezultatele. Acestea pot fi plătite la valoare justă pentru serviciile pe care le furnizează, dar nicio știință nu ar trebui să fie blocată în spatele plăților paywall!

Un pas decisiv în vederea realizării unor nevoi complete de acces deschis care trebuie luate acum

Cercetătorii și finanțatorii din cercetare au o obligație colectivă de îngrijire a sistemului științific în ansamblu. Declarația de la Berlin din 2003 (Societatea Max Planck) a reprezentat o puternică manifestare a comunității științifice pentru a-și recâștiga proprietatea asupra regulilor care guvernează difuzarea informațiilor științifice. Jurnalul Science Europe a stabilit principiile pentru tranziția către accesul liber în 2013, dar progresul general mai larg a fost lent. În 2016, miniștrii științei și inovării din UE, reuniți în cadrul Consiliului Competitivității, au hotărât ca toate publicațiile științifice europene să fie accesibile imediat până în 2020.

Finanțatorii publici principali ai cercetării în Europa au datoria de a avea grijă de buna funcționare a sistemului științific, precum și o responsabilitate fiduciară pentru utilizarea corectă a fondurilor publice care li s-au încredințat . În timp ce echipele de negociere ale universităților și bibliotecilor din mai multe țări (de exemplu Germania, Franța, Suedia) se luptă să ajungă la înțelegeri cu edituri mari, o mișcare decisivă pentru realizarea Accesului Deschis și eliminarea completă a plîților pentru acces la publicațiile științifice ar trebui inițiată acum. Numirea de către Comisia Europeană a reprezentantului pentru acces liber a accelerat acest proces.

Prin urmare, s-a dezvoltat Planul S prin care finanțatorii de cercetare vor impune accesul la publicațiile de cercetare generate prin granturile pe care le alocă, ca trebuie să fie cu acces deschis deplin și imediat.

Principiul cheie este următorul:

„După 1 ianuarie 2020, publicațiile științifice privind rezultatele cercetării finanțate prin subvenții publice oferite de consiliile naționale și europene de cercetare și de organismele de finanțare trebuie să fie publicate în jurnale cu acces deschis sau pe platforme cu acces deschis.”

În plus:

  • Autorii păstrează dreptul de autor al publicării lor fără restricții. Toate publicațiile trebuie să fie publicate sub o licență deschisă, de preferință licența Creative Commons Attribution CC BY. În toate cazurile, licența aplicată trebuie să îndeplinească cerințele definite în declarația de la Berlin;
  • Finanțatorii vor asigura stabilirea unor criterii și cerințe robuste pentru serviciile pe care trebuie să le furnizeze jurnalele cu acces deschis de înaltă calitate și platformele cu acces deschis;
  • În cazul în care nu există încă astfel de reviste sau platforme de calitate înaltă, finanțatorii vor oferi, în mod coordonat, stimulente pentru a le stabili și pentru a le sprijini, dacă este cazul; se va acorda, de asemenea, sprijin pentru infrastructurile de acces deschis, acolo unde este necesar;
  • Dacă este cazul, taxele de publicare cu acces deschis sunt acoperite de finanțatori sau de universități, nu de cercetători individuali; se recunoaște faptul că toți oamenii de știință ar trebui să poată să-și publice activitatea prin acces deschis, chiar dacă instituțiile lor au mijloace limitate;
  • Atunci când se aplică taxe de publicare a accesului deschis, finanțarea acestora este standardizată și limitată (în Europa);
  • Finanțatorii vor solicita universităților, organizațiilor de cercetare și bibliotecilor să-și alinieze politicile și strategiile, în special pentru a asigura transparența;
  • Principiile de mai sus se aplică tuturor tipurilor de publicații științifice, dar se înțelege că termenul pentru obținerea accesului liber pentru monografii și cărți poate fi mai mare de 1 ianuarie 2020;
  • Importanța arhivelor și a depozitelor deschise pentru găzduirea rezultatelor cercetării este recunoscută datorită funcției de arhivare pe termen lung și potențialului lor de inovare editorială;
  • Modelul „hibrid” de publicare nu este conform cu principiile de mai sus;
  • Finanțatorii vor monitoriza conformitatea și vor sancționa neconformitatea.

Considerații suplimentare

Cercetătorii trebuie să beneficieze de maximum de libertate în a alege locul potrivit pentru publicarea rezultatelor și, în anumite jurisdicții, această libertate poate fi acoperită de o protecție juridică sau constituțională. Cercetătorii trebuie să fie conștienți de faptul că fac un mare rău instituției științifice dacă continuă să raporteze rezultatele lor în publicații care vor fi blocate în spatele accesului închis.

Cercetătorii ar putea fi determinați să facă acest lucru printr-un sistem de recompense greșit îndreptat, care pune accentul pe indicatori incorecți (de exemplu, factorul de impact al jurnalului). Prin urmare, trebuie să se revizuiască în mod fundamental sistemul de stimulare și recompensare a științei, utilizând ca punct de pornire Declarația de la San Francisco privind evaluarea cercetării (DORA).

Modelul de publicare științifică bazat pe abonament plătir a apărut într-un anumit punct al istoriei științei, când lucrările de cercetare au necesitat tipărire, design, imprimare, și când hârtiile tipărite de jurnale au trebuit să fie distribuite în întreaga lume. În era digitală, procesul de publicare are nevoie de servicii, dar canalele de distribuție au fost complet transformate. Nu există niciun motiv valabil pentru a menține un model de afacere bazat pe abonament plătit pentru publicarea științifică în lumea digitală, în care diseminarea accesului liber maximizează impactul, vizibilitatea și eficiența întregului proces de cercetare. Editorii ar trebui să furnizeze servicii care să ajute oamenii de știință să le revizuiască, să le editeze, să le difuzeze și să le interconecteze, și pot să aplice în mod transparent o valoare justă pentru aceste servicii. Standardele minime pentru serviciile preconizate de la edituri sunt stabilite la pagina 6 din 2015 „Principiile științei din Europa privind serviciile de publicitate cu acces deschis” (Science Europe,).

cOAlition S: Construirea unei Alianțe a finanțatorilor și a părților interesate

Tipul de acorduri „transformative”, în care plățile de abonament sunt contrabalansate cu taxele de publicare, pot contribui la accelerarea tranziției către accesul complet deschis. Prin urmare, este acceptabil ca, în timpul unei perioade de tranziție care să fie cât mai scurtă posibil, finanțatorii individuali pot continua să tolereze publicațiile în reviste „hibride” care fac obiectul unui astfel de acord „transformator”. Ar trebui să existe o transparență completă în astfel de acorduri, iar termenii și condițiile acestora ar trebui să fie dezvăluite pe deplin și în mod public.

Ar putea exista încercări de a utiliza în mod necorespunzător modelul de publicare a accesului deschis de către editorii care oferă servicii editoriale slabe sau inexistente (de exemplu, editorii așa-numiții editori „de pradă”). Se vor sprijini, prin urmare, inițiative care stabilesc criterii de calitate robuste pentru publicarea cu acces deschis, cum ar fi Directorul revistelor de acces deschis (DOAJ) (https://doaj.org)  și Catalogul cărților de acces deschis (DOAB) (https://www.doabooks.org).

Pentru monografii și cărți, tranziția către Accesul Deschis poate fi mai mare de 1 ianuarie 2020, dar cât mai scurtă posibil și respectând obiectivele deja stabilite de finanțatorii individuali de cercetare.

Planul S: Construirea unei alianțe a finanțatorilor și a părților interesate

Planul S precizează principiile fundamentale pentru publicarea în viitor a Open Access. Science Europe, finanțatorii, Consiliul European pentru Cercetare și Comisia Europeană vor colabora pentru clarificarea și publicarea detaliilor de implementare. Planul nu susține niciun model de afaceri cu acces deschis, deși este clar că unele dintre modelele actuale nu sunt conforme. Prin urmare, invităm editorii să treacă la modele de publicare care respectă aceste principii.

Planul S a fost inițiat de către reprezentantul pentru acces liber al Comisiei Europene și dezvoltat în continuare de președintele Science Europe și de un grup de șefi de organizații naționale de finanțare. De asemenea, a fost inspirat din contribuția substanțială a Consiliului științific al Consiliului European pentru Cercetare.

Astăzi, un grup de finanțatori naționali inițiază alianța COAlition S (http://scieur.org/coalition-s) pentru a lua măsuri în vederea implementării planului S, la care se adaugă Comisia Europeană și Consiliul European pentru Cercetare.

Sursa: Schiltz M (2018) Science Without Publication Paywalls: cOAlition S for the Realisation of Full and Immediate Open Access. Front. Neurosci. 12:656. doi: 10.3389/fnins.2018.00656

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *