Cele mai multe turnee de șah sunt organizate în stil fiecare-cu-fiecare, stil elvețian sau stil de eliminare unică.
Sisteme
Fiecare-cu-fiecare
În turneele fiecare-cu-fiecare, fiecare participant joacă cu fiecare participant câte un număr egal de partide. Turneele fiecare-cu-fiecare care implică patru participanți sunt cunoscute sub numele de quad. Turneele fiecare-cu-fiecare sunt adesea folosite pentru grupuri mici, deoarece elementul de noroc este redus atunci când fiecare jucător joacă cu toți ceilalți. Categoriile de rating sunt uneori utilizate pentru a separa jucători de diferite nivele în diferite grupuri. Federația mondială de șah, Federația australiană de șah și Federația de șah din Statele Unite, folosesc diferite scale de clasificare pentru a distinge capacitatea jucătorilor. Similar stilului fiecare-cu-fiecare este sistemul Scheveningen. Sistemul Scheveningen este adesea folosit pentru a pune față în față două echipe de șah,fiecare jucător dintr-o echipă jucând cu fiecare jucător din cealaltă echipă.
Cele mai multe turnee fiecare-cu-fiecare folosesc sistemul clasic de punctare 1-1/2-0. Cu toate acestea, în ultimii ani, câteva turnee, cum ar fi Bilbao și Londra, experimentează sistemul de scoruri 3-1-0 pentru a încuraja jucătorii să câștige.
Sistemul elvețian
Un turneu care are prea mulți participanți pentru un format fiecare-cu-fiecare este desfășurat de obicei ca un turneu de sistem elvețian. În stilul elvețian, jucătorii sunt împerecheați cu adversarii care au jucat la fel de bine. De exemplu, jucătorii cu șase puncte vor juca împotriva altor jucatori tot cu șase puncte (daca este posibil), astfel încât jucătorul cu cele mai multe puncte la sfârșitul turneului să fie câștigatorul. Împerecherea jucătorilor pentru turneele de sistem elvețian este adesea destul de complicată datorită unor constrângeri non-triviale:
- Jucătorii nu se confruntă cu același adversar mai mult de o dată.
- Jucătorii de multe ori nu joacă cu aceeași culoare mai mult de două ori și, în final, diferența dintre numărul de jocuri cu alb și cu negru nu ar trebui să fie mai mare de unul.
- Jucătorii din aceeași federație nu pot fi împerecheați în ultima rundă pentru a evita aranjarea meciurilor sau din motive de politică jucătorii anumitor federații nu se pot confrunta reciproc.
În prezent, organizatorii de turnee folosesc de obicei un software de turnee de șah pentru a asocia jucătorii, precum Swiss manager.
Datorită procentajului mare de extrageri și a granularității reduse a sistemului de punctaj care se bazează în întregime pe rezultatele finale, este destul de comun ca jucătorii să aibă același scor când se termină turneul. Deși adesea nu este o problemă, deoarece jucătorii la egalitate adesea împart în mod egal premiul, în caz de necesitate (pentru trofee, calificări pentru alte turnee etc.), există câteva modalități de a obține departajarea, cum ar fi (enumerate în ordine aleatorie aici):
- Scorul Sonneborn-Berger
- Evaluarea performanței
- Numărul de victorii, numărul de victorii cu negru, etc.
- Jocurile de departajare, care implică de multe ori ca jucătorii să joace o serie de jocuri cu un control din ce în ce mai rapid al timpului până când un jucător obține puncte mai mari.
În cazul în care mai mult de doi jucători sunt la egalitate, se aplică o combinație din regulile de departajare de mai sus pentru a rezolva egalitatea.
Eliminare
(Un turneu prin eliminare directă cu 16 jucători)
Stilul de eliminare directă, eliminare simplă, sau stilul knock-out sunt, de asemenea, folosite uneori pentru turneele de șah. De fapt, primul turneu internațional de șah a avut loc în de eliminare directă. În turneele cu eliminare directă, cel care pierde un joc este imediat eliminat și nu mai poate câștiga premiul I. În majoritatea turneelor de șah cu eliminare directă, există posibilitatea ca jucătorii să concureze pentru alte poziții decât locul I. Jucătorii primesc, în mod normal, poziții pe baza ratingului lor, pentru a împiedica pe cei mai bine clasați jucători să se confrunte la începutul competiției. Turneele cu eliminare dublă funcționează în același mod ca turneele cu eliminare directă, cu excepția faptului că un jucător pierde eligibilitatea de a câștiga primul premiu după două înfrângeri.
Întrucât în șah mod inerent prima mutare pentru alb este un avantaj, pentru a asigura corectitudinea, jucătorii trebuie să se confrunte reciproc în număr egal de jocuri cu piesele albe și negre. De exemplu, în Cupa Mondială la șah, jucătorii se confruntă cu unul cu celălalt în două jocuri clasice, cu excepția finalei cu 4 jocuri. Rezolvarea egalităților este absolut crucială în acest format, regula modernă fiind, în general, următoarea:
- Jucătorii joacă un număr de jocuri rapide (2 sau 4) până când egalitățile dispar.
- Dacă jucătorii sunt egali, aceștia continuă să joace perechi de jocuri blitz până când egalitățile dispar, sau după mai multe jocuri (de obicei 1 sau 2 perechi, deși ar putea fi de până la 5 perechi).
- În cazul în care jucătorii sunt încă egali, un singur joc decisiv (Armageddon) va fi folosit, negrul primind punctele de remiză (remiza va conta ca un câștig), în schimbul albul va avea avantajul timpului (de obicei 5 vs 4 minute).
Traducere din Wikipedia
Lasă un răspuns