Gheorghe Anghel

Gheorghe AnghelGheorghe D. Anghel (n. 1904, Drobeta Turnu Severin – d. 1966, Bucureşti) a fost un sculptor român.

După ce frecventează la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti cursurile sculptorului Dimitrie Paciurea, Anghel îşi definitivează formaţia la Paris (1924-1937) sub îndrumarea lui Antoine Injalbert. Aici are ocazia să viziteze atelierul lui Brâncuşi şi face studii în muzee şi expoziţii, fiind interesat de monumentele vechii arhitecturi şi sculpturi franceze. Gustul pentru formele riguroase şi expresive îi este alimentat de zestrea artistică românească primită prin lecţiile lui Paciurea, de patrimoniul cultural medieval francez, ca şi de preocupările artiştilor neoclasici sau de arta unor sculptori francezi moderni ca Rodin, Bourdelle, Maillol, Despiau. Astfel de filiaţii culturale la care ajunge pe calea propriilor sale convingeri îl vor face să evolueze pe un alt drum decât Brâncuşi. Anghel nu respinge experienţele impresionismului în sculptură, nu consideră ca “impur” modelajul încărcat de senzaţii. El păstrează în portret – gen ce l-a preocupat întreaga viaţă – un ideal clasic, în sensul structurii durabile a fiinţei umane, al unei robusteţi interioare de nedesmiţită claritate.

Viziunea sa realistă a perenităţii îl face să lucreze în general în bronz şi numai foarte rar în piatră (bustul lui Enescu de la Ateneul Român). Amestec de austeritate şi spontaneitate, operele sale au în ele o atitudine solemnă, departe însă de grandilocvenţă.

Capodoperele sculpturii sale sunt statuia lui Theodor Pallady, aflată în colecţia muzeului din Craiova, şi statuia lui Mihai Eminescu din faţa Ateneului Român.

Expoziţii personale

  • 1940 – Paris;
  • 1943 – Sala Dalles, Bucureşti;
  • 1945 – Sala Dalles, Bucureşti;
  • 1956 – Bucureşti;
  • 1966 – Sala Dalles, Bucureşti;
  • 1967 – Craiova

Expoziţii colective

  • 1932, 1935 – Salonul oficial francez, Paris;
  • 1933 – Salonul Independenţilor, Paris;
  • 1940, 1944, 1945, 1947 – Salonul Oficial, Bucureşti;
  • 1948 – Expoziţia anuală de stat, Bucureşti;
  • 1954 – Bienala de la Veneţia;
  • 1955, 1956, 1957 – Expoziţia interregională, Bucureşti;
  • 1958 – Expoziţia de artă, Moscova;
  • 1960 – Expoziţia de arta româneasca: Bratislava, Praga, Cairo, Alexandria, Atena, Leningrad, Moscova;
  • 1961 – Expoziţia de arta româneasca: Paris, Ankara, Istanbul, Damasc, Sofia;
  • 1968 – Expoziţia de la Conferinţa pe tara a UAP;
  • 1972 – Muzeul Naţional de arta, Bucureşti;
  • 1978 – “100 de ani de arta româneasca”, Londra;
  • 1979 – Muzeul Naţional de arta, Bucureşti.

Premii

  • 1940 – premiul “Anastase Simu”;
  • 1946 – premiul I al Salonului Oficial;
  • 1947 – premiu Meritul Cultural;
  • 1954 – Ordinul Muncii clasa a III-a; Maestru emerit al artei
  • 1964 – Ordinul Muncii clasa a II-a;
  • 1966 – Artist al poporului.

Bibliografie

  • Gheorghe D. Anghel, “LEXICON critic şi documentar Pictori, Sculptori şi Desenatori din România Secolele XV-XX”, autor Mircea Deac, Editura Medro, 2008

Acest articol este licentiat sub GNU Free Documentation License. Foloseste materiale din Wikipedia.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *