Theodor Costescu

Theodor Costescu (1864-1939) a fost profesor, om politic, membru de onoare al Academiei Române (1934), pedagog, reformator, edil şi ctitor de instituţii.

După absolvirea Facultăţii de Ştiinţe, secţia fizică – chimie, din Bucureşti a ajuns profesor la Liceul „Carol I” din Craiova unde fusese elev în 1888 pentru un an, apoi la Gimnaziul din Turnu Severin, urmând ca în 1892 să fie numit director al proaspătului liceu Traian.

Aici a format un grup profesoral de elită, a dotat liceul cu laboratoare moderne şi bibliotecă, a construit un internat şi grădina botanică, şi a impus unele rigori de conduită şi schimbări chiar în conţinutul programei şcolare, care au fost denumite, la Ministerul de Resort, „Reformele lui Costescu”. În scurt timp, Liceul „Traian” din Severin a devenit model naţional, Theodor Costescu a fost înlăturat ulterior pe criterii politice, în 1901.

La îndemnul lui Take Ionescu a intrat în Partidul Conservator şi a fost ales de câteva ori deputat şi senator. În 1905 a fost numit prefect şi numai în doi ani de zile a făcut pentru judeţ mai mult decât toţi predecesorii lui la un loc: reţelele de drumuri săteşti, 66 de şcoli şi 5 spitale (Balta, Slivileşti, Cujmir, Burila Mare, Bâcleş), înzestrate cu dotările necesare, refacerea unor primării şi biserici. După schimbarea guvernului a fost înlocuit.

În 1910 a început campania pentru construirea Palatului Culturii din Turnu Severin, un sprijin substanţial având de la primarul oraşului C. Gruiescu şi de la Tache Băbeanu. Lucrarea, începută în timpul războiului, a fost finalizată în 1928, ulterior Theodor Costescu fiind nevoit să-şi vândă averea pentu a achita o parte din datorii. În sălile palatului a înfiinţat: Biblioteca „I.G. Bibicescu”, Societatea „Teatrul”, Muzeul „C.I. Istrate”, Universitatea Liberă, cinematograful, cafeneaua, restaurant, uzina electrică, Theodor Costescu coordonând activ noile instituţii.

Severinul devine astfel un oraş cultural de prestigiu, cu audienţă şi pentru românii de peste Dunăre. Dar cea mai reprezentativă lucrare legată de numele lui Theodor Costescu a fost construirea unui sat model, cumpărând cu bani, din zestrea soţiei sale, o moşie în comuna Vânjuleţ, unde întreaga zonă era mai mult o mlaştin. Din acea mlaştină s-a născut o aşezare cu case noi, străzi, lumină electrică, parc, centru civic, baie comunală, şase şcoli moderne (din care una de meserii, celebră în epocă, prin atelierele sale în care se confecţiona mobilă stil, astăzi – obiecte de patrimoniu naţional). A rămas neterminată o clădire impunătoare, fiind bolnav nu a reuşit să dea destinaţia dorită, respectiv spital pentru naşteri şi copii. În anii comunismului, clădirea s-a degradat, adăpostind un azil de handicapaţi, iar astăzi se „postmodernizează” într-un penitenciar. Satul model Vânjuleţ a fost vizitat de Carol al II-lea în 1934. Suveranul a semnat ad-hoc un decret prin care conferea ctitorului medalia „Pentru Merit”, a doua medalie regală primită de Costescu, prima fiindu-i acordată de Carol I în 1890.

Theodor Costescu a fost primit în Academia Română pentru „opera sa culturală” – un model de erou civilizator, demn de cunoscut şi în mileniul al III-lea.