Istoria cafenelei Tontine din New York

(Clădirea Tontine în 1850 – intersecția de nord-vest dintre Wall Atreet și Water Street; un omnibus al liniei de feribot Broadway- Wall-Street în trecere)

Ultima dintre cafenelele celebre din New York a purtat numele Cafeneaua Tontine. Timp de mai mulți ani după incendiul de la cafeneaua Merchants, în 1804, a fost singura cafenea notabilă din oraș.

Simțind că ar fi nevoie de o cafenea mai comodă pentru desfășurarea diferitelor afaceri, 150 de negustori au înființat, în 1791, cafeneaua Tontine. Această acțiune a avut ca model afacerea inițiată în Franța în 1653 de către Lorenzo Tonti, cu mici variații. Conform planului Tontine New York, acțiunile fiecărui titular reveneau automat acționarilor supraviețuitori în asociere, în locul moștenitorilor săi. Au fost 157 acționari inițiali, și 203 de acțiuni în valoare de 200 lire sterline fiecare.

(Set pentru cafea Relics of Dutch New York – Muzeul Van Cortlandt)

O istorie contemporană despre modul în care arăta cafeneaua Tontine în 1794 este furnizat de un englez vizitând New York la acea dată:

”Taverna și cafeneaua Tontine este o clădire frumoasă și mare din cărămidă; urci șase sau opt trepte sub un portic, într-o sală largă, care este Bursa de Valori din New York, unde se găsesc toate chilipirurile.

Aici sunt două registre ținute, ca la Lloyd [din Londra] sosirea și eliberarea fiecărei nave. Această casă a fost construită pentru cazare de către acționarii Tontine cu câte două sute de lire sterline fiecare.

Acțiunile sunt păstrate de D-l Hyde, un fost negustor de textile de la Londra. Te poți caza și mânca acolo la o masă comună, și vei plăti zece șilingi pe zi, indiferent dacă iei masa sau nu.”

(Vauxhall Garden din New York în 1803 – de pe un vechi imprimeu)

Piața de capital avea sediul în cafeneaua Tontine în 1817, și a organizația timpurie a devenit New York Stock Exchange. Aceasta a fost mutată în 1827 în Merchants Exchange Building, unde a rămas până când acea clădire a fost distrusă de un incendiu în 1835.

S-a stipulat în articolele originale ale Asociației Tontine că respectiva casă să fie păstrată și folosită ca o cafenea, iar acest acord a fost respectat până în anul 1834, atunci când, cu permisiunea Curții din Chancery, s-a transformat în birouri de afaceri mai generale. Această schimbare s-a datorat competiției oferite de Merchants Exchange, la mică distanță de Wall Street, care a fost deschisă imediat după finalizarea clădirii cafenelei Tontine.

Odată cu dezvoltarea orașului, birourile de afaceri inițiale ale cafenelei Tontine au devenit necorespunzătoare; și prin anul 1850 a apărut o nouă clădire cu cinci etaje, care a costat 60.000 dolari. Între timp clădirea și-a pierdut caracteristicile sale originale de cafenea. Această nouă structură Tontine se spune că a fost prima cladire de birouri imobiliare în New York City. Astăzi, locul este ocupat de o clădire mare de birouri moderne, care păstrează încă numele de Tontine. Aceasta a fost deținută de John B. și Charles A. O’Donohue, bine cunoscuți comercianți de cafea din New York, până în 1920, când a fost vândută pentru 1.000.000 dolari lui Federal Sugar Refining Company.

Cafeneaua Tontine nu figura atât de proeminent în evenimentele istorice ale națiunii și orașului precum vecina sa, cafeneaua Merchants. Cu toate acestea, a devenit Mecca pentru vizitatori din toate colțurile țării, care nu considerau șederea lor în oraș completă decât după ce vizitau cel puțin ceea ce era atunci una dintre clădirile cele mai pretențioase din New York. Cronicarii cafenelei Tontine spun mereu că cei mai mulți dintre liderii națiunii, împreună cu vizitatori distinși din străinătate, au luat loc în sala mare a cafenelei la un moment dat pe perioada carierei lor.

Buletinele despre lupta lui Hamilton pentru viață de după duelul fatal forțat cu Aaron Burr au fost postate chiar pe zidurile cafenelei Tontine.

Schimbarea cafenelei Tontine într-o clădire pur mercantilă a marcat sfârșitul erei cafenelelor din New York. Bursele și clădirile de birouri au luat locul afacerilor derulate în cafenele; cluburile au fost organizate pentru a avea grijă de funcțiile sociale; iar restaurantele și hotelurile au apărut pentru a răspunde nevoilor de băutură și mâncare.