Preocuparea filosofiei tehnologiei este investigarea ideilor filosofice sugerate de procesul tehnologic. Unele dintre problemele tipice din filosofia tehnologiei sunt următoarele:
- Care caracteristici împărtășesc cunoștințele tehnologice cu cunoștințele științifice și care sunt exclusiv cele dintâi? (b) În ce se deosebește ontologia artefactelor de cea a obiectelor naturale?
- Ce diferențiază o prognoză tehnologică de o prognoză științifică?
- Cum sunt legate regulile, regulamentul tehnologic și legea științifică?
- Care principii filosofice joacă un rol euristic și un rol blocant în cercetarea tehnologică?
- Pragmatismul reprezintă bogăția teoretică a tehnologiei?
- Care sunt sistemele de valori și normele etice ale tehnologiei?
- Care sunt relațiile conceptuale dintre tehnologie și celelalte ramuri ale culturii contemporane?
Componentele filosofice ale tehnologiei nu se regăsesc printre produsele tehnologiei. Trebuie să căutăm filosofia printre ideile tehnologice – în cercetarea tehnologică și în planificarea cercetării și dezvoltării. În cazul proiectării oricărui produs nou, de exemplu, apar întrebări precum: Cunoștințele științifice relevante sunt fiabile și este probabil să fie suficiente? Va fi noul produs radical nou – adică va prezenta noi proprietăți emergente – sau va fi doar o rearanjare a componentelor existente? Vom proiecta produsul astfel încât să maximizeze performanța, utilitatea socială, profitul sau cum altfel?
Tehnologia este un domeniu de cercetare și acțiune care vizează controlul sau transformarea realității, fie ea naturală sau socială. Știința pură, dacă este experimentală, controlează și transformă realitatea, dar o face doar pe o scară mică și pentru a o cunoaște, nu ca un scop în sine. În timp ce știința provoacă schimbări pentru a cunoaște, tehnologia posedă cunoașterea pentru a provoca schimbări.
Sursa: Mario Bunge, Philosophical Inputs and Outputs of Technology
Lasă un răspuns