Medici români: Ludovic Russ senior

Ludovic Russ senior (1816-1888) s-a născut pe 16 august 1816 la Pfaffenschlag, Austria.

A studiat medicina în Viena obținând, în 1841, diploma de magistru în chirurgie.

În 1857 a obținut doctoratul în medicină la Universitatea din Halle, cu teza „De parotidis extirpatione”.

S-a stabilit în Moldova, la Iași, în 1843.

Lucrează o scurta perioadă la Spitalul Militar, și apoi ca ca subchirurg la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași. În 1848 înființează aici serviciul de chirurgie pe care-l conduce timp de peste 40 ani.

Între 1848-1852 a efectuat 2073 interventii chirurgicale, dintre care 247 operatii mari. A introdus tehnici noi, principiile asepsiei listeriene, și anestezia cu eter.

Din 1880, profesor la Facultatea de Medicină din Iași, catedra de chirurgie, fiind considerat creatorul școlii științifice de chirurgie ieșene. Unii autori îlconsideră chiar fondatorul chirurgiei științifice românești. A format numeroși chirurgi și oameni deștiință, printre care profesorul Botez, profesorul Sculy, doctorul Al. Gavrilescu, doctorul Filipescu, doctorul Bogdan, doctorul Stihi.

A contribuit la înființarea Spitalului „Sf. Treime” din Tătărași și a Spitalului de copii „Caritatea”, în 1880.

A fost protomedic al Moldovei și epitrop al Spitalelor „Sfântul Spiridon” și „Caritatea”, și epitrop al Institutului „Anastasie Bașotă” din Pomârla.

La 61 de ani a participat ca voluntar la Războiul de Independență din 1877, ajungând la gradul de colonel.

La primul congres al medicilor romîni din București, în 1884, este ales Președinte de onoare, alături de N. Crețulescu.

A fost decorat cu: Ordinul Steaua României și Ordinul Coroana României.