Yuri Borisovich (Bentsionovich) Milner este un antreprenor rus în vârstă de 51 ani, proprietar al DST Global şi investitor în acţiuni la Facebook, Zynga, Twitter, Spotify, ZocDoc, 360Buy.com şi Groupon. Este considerat de revista Fortune printre cei mai proeminenţi 50 de oameni de afaceri în 2010.
Yuri Milner a renunţat la doctoratul său în fizică pentru a face bani, miliarde de dolari, din reţelele sociale. De curând, Yuri Milner a decis să înfiinţeze cel mai mare premiul anual acordat vreodată, 3 milioane dolari, în condiţiile în care premiile Nobel au o valoare de 1,1 milioane dolari. Milner a stabilit deja primii nouă premianţi, cu o valoare totală a premiilor de 25 milioane dolari, care vor forma şi primul comitet de selecţie a viitorilor câştigători de anul viitor.
Premiul va fi acordat în primul trimestru al fiecărui an (premiul Nobel se acordă în luna octombrie a fiecărui an), şi va fi câştigat de „cele mai mari minţi care lucrează în domeniul fizii fundamentale”.
Spre deosebire de premiul Nobel care se acordă oamenilor de ştiinţă deja recunoscuţi, premiile Milner vor fi acordate tinerilor cercetători, nefiind impusă verificarea experimentală a ideilor teoretice. Spre deosebire de premiul Nobel care poate fi câştigat de maximum trei persoane pentru aceeaşi categorie, premiile Milner nu impun un număr maxim de premianţi. Oricine poate propune online un fizician pentru a primi acest premiu, iar selecţia se va face public, transparent, pe baza voturilor online.
Fundaţia Milner va oferi încă două alte premii în fizică, Noi Orizonturi pentru tinerii cecetători cu perspective, şi un premiu ad-hoc în fizica fundamentală care poate fi acordat în orice perioadă a anului, care poate sări peste procesul de nominalizare obişnuit, pentru recunoasşterea, de exemplu, a unor rezultate experimentale confirmate.
„Am dorit să transmit un mesaj prin acest premiu, că ştiinţele fundamentale sunt un domeniu important, astfel încât şi suma acordată trebuia să fie semnificativă„, afirmă Milner.
[singlepic id=11 w=320 h=240 float=]Câştigătorii premiilor vor trebui să popularizeze fizica fundamentală cât mai mult posibil.
Primii nouă câştigători ai acestui premiu, fiecare cu câte 3 milioane dolari, sunt:
Nima Arkani-Hamed, Institutul pentru Studii Avansate, Princeton. Pentru abordarea originală în fizica particulelor, inclusiv bozonii Higgs, supersimetria, teoria materiei întunecate, şi explorarea noilor structuri matematice în teoria evaluării amplitudinilor împrăştiate.
Alan Guth, MIT. Pentru inventarea cosmologiei inflaţioniste, şi pentru contribuţiile sale la teoria generării fluctuaţiilor de densitate cosmologică rezultate din fluctuaţiile cuantuce ale universului de început, şi pentru lucrările sale în curs asupra problemei definirii probabilităţilor în spaţiul-timp permanent inflaţionist.
Alexei Kitaev, Institutul de Tehnologie din California. Pentru ideile teoretice de implementare a memoriei cuantice robuste şi calculaul cuantic fără toleranţă folosind fazele cuantice topologice cu anioni şi moduri Majorana neîmperecheate.
Maxim Kontsevich, Institutul de Studii Ştiinţifice Avansate de lângă Paris. Pentru numeroasele sale contribuţii care au ajutat la interacţia dintre fizica teoretică modernă şi matematică, ajutând la dezvoltarea unor noi teorii, precum simetria în oglindă homologică, şi studiul fenomenului de traversre a peretelui.
Andrei Linde, Universitatea Stanford. Pentru dezvoltarea cosmologiei inflaţioniste, inclusiv teoria noii inflaţii, inflaţia haotică eternă, şi teoria multiversului inflaţionist, şi pentru contribuţii la dezvoltarea mecansimelor de stabilizare a vacuumului în teoria corzilor.
Juan Maldacena, Institutul pentru Studii Avansate, Princeton. Pentru dualitatea evaluare/gravitaţie, legând fizica gravitaţională într-un spaţiu-timp şi teoria câmpului cuantic la graniţele spaţiu-timpului. Această corespindenţă demonstrează că găurile negre şi mecanica cuantică sunt compatibile, rezolvând paradoxul informaţiilor din găurile negre. El oferă de asemenea un instrument util pentru studiul sistemelor cuantice cuplate puternic, oferinf o privire din interior într-o multitudine de probleme de la materia nucleară de înaltă temperatură până la superconductorii de înaltă temperatură.
Nathan Seiberg, Institutul pentru Studii Avansate, Princeton. Pentru contribuţiile sale majore la înţelegerea teoriei câmpului cuantic şi a teoriei corzilor. Analiza sa exactă a teoriilor câmpului cuantic supersimetric oferă o perspectivă internă mai profundă asupra dinamicilor, cu aplicaţii fundamentale în fizică şi matematică.
Ashoke Sen, Institutul de Cercetări Harish-Chandra, Allahabad. Pentru evidenţierea sualităţii Puternic-slab în anumite teorii ale corzii supersimetrice şi teorii de evaluare, deschizând calea concluziei că toate teoriile corzilor sunt limite diferite ale aceleiaţi teorii de bază.
Edward Witten, Institutul pentru Studii Avansate, Princeton. Pentru contribuţii în domenii conexe fizicii, precum noi aplicaţii ale topologiei în fizică, simpetriile dualităţii non-perturbative, modele ale fizicii particulelor derivate din teoria corzilor, detecţia materiei întunecate, şi abordări noi ân cazul amplitudinilor împrăştiate ale particulelor, precum şi numeroase aplicaţii ale teoriei câmpului cuantic în matematică.
[singlepic id=10 w=320 h=240 float=]Yuri Milner este căsătorit cu un fost fotomodel şi artist, Julia Milner. În 2011, Yuri Milner cumpără o casă de 100 milioane dolari, în Los Altos Hills cu un teren cu o suprafaţă totală de 7 ha, dintre care casa propriu-zisă ocupă 2.370 mp, iar casa de oaspeţi 510 mp, pentru care plăteşte un impozit anul de cca 300.000 dolari.
Lasă un răspuns