Oportunități ascunse ale pandemiei coronavirus

Criza coronavirusului a arătat că lumea este atât de fragilă și nerezistentă, dar și lumea este plină de potențiale ascunse și oportunități nedescoperite. Deoarece există cu siguranță noi provocări care vin cu complicațiile acestui virus mortal, trebuie să căutăm oportunitățile ascunse care ar putea crește competitivitatea noastră în mediul actual și viitorul previzibil.

Oportunitățile ascunse depind de obicei de condițiile de competitivitate atunci când izbucnește o criză. De exemplu, cum am putea face față viitoarei recesiuni ca urmare a unei astfel de crize, inclusiv gestionarea complicațiilor socio-economice ca urmare a unei astfel de crize.

Oportunitățile ascunse, odată descoperite, pot contribui la reducerea „decalajului de competitivitate” și la asigurarea unei creșteri durabile internaționale și regionale mai bune. Aceasta înseamnă că oportunitățile ar proveni din „dezvoltarea socio-economică divergentă” globală și din „modelele de creștere dezechilibrată”.

Astfel, oportunitățile ascunse ar putea veni din colecția de abordări ale problemelor umane cronice, cum ar fi migrația, creșterea tensiunilor rasiale, pierderea acceptării celorlalți, afectarea previziunilor viitoare afectate, afacerile fragile cu măsuri preventive, soluții electronice, viteză de inovație împreună cu posibilități de comunicare internațională.

Coronavirusul ca o provocare multidisciplinară de rezolvare a problemelor

După această incidență dezastruoasă, probabil că am putea cultiva o cultură care trăiește prin experimentare. Nu mai sunt generații la care ar părea că eșecul experimentelor este o rușine, dar adevărata rușine ar fi să nu experimenteze pentru a fi gata pentru o astfel de criză precum COVID-19 și ar facilita o mai bună cunoaștere.

Criza COVID-19 a adus necesitatea rezolvării problemelor complexe printr-o abordare holistică multidisciplinară. Pandemia a necesitat investigații, diagnostice și tratamente care au folosit abordări medicale, tehnologice, juridice, manageriale, filosofice, psihologice, sociologice, economice, pe lângă abordările istorice. Toate aceste abordări multidisciplinare au folosit modele de comunicare și au fost aplicate în cadrul organizațiilor, comunităților și globale.

Re-gândirea modelelor de afaceri

Incidența coronavirusului ne oferă timp să regândim modelele de afaceri pe care le-am adoptat în viața noastră. Importanța valorii fondului comercial în modelul nostru de afaceri ar trebui să fie una dintre lecțiile învățate. Guvernul, organizațiile și comunitățile ar putea reevalua problemele etice și de transparență ale diferitelor industrii, adică să faci și să creezi afaceri din lucruri pe care nu le deții.

Este o oportunitate excelentă pentru oameni, organizații și comunități sau țări de a ieși din zona de confort. Aici putem construi noi relații pe măsură ce vedem lumea după provocarea coronavirusului dintr-o perspectivă diferită, datorită atitudinilor și schimbărilor de comportament cauzate de șocul nostru de presupunere anterior. Noile schimbări în felul în care gestionăm multe rutine din viață ne oferă oportunități de a aduce noi perspective asupra vieții.

O mai mare atenție la instrumentele economice care conduc la o piață mai bună ar trebui amestecată cu o bunăstare mai bună și ar trebui să garanteze un echilibru corect cu profiturile și costurile.

Economia partajată ajută la sublinierea modului în care cooperativa practică o „oportunitate antreprenorială” și ajută la o „promovare a bunăstării” mai bună.

Economia în pandemie aduce studii de caz și referințe atât pentru școlile universitare, cât și pentru cele postuniversitare, în afaceri, sociologie și drept, pentru discuții despre modul în care modelele de afaceri sunt construite pe baza cooperării și chiar a colaborării.

Realizarea cerințelor unei comunități sănătoase și profitabile

Criza COVID-19 din provincia Wuhan din China din 2020 a subliniat că trebuie să creăm comunități mai rezistente. Diferența dintre creștere și dezvoltare poate fi văzută clar în astfel de comunități. Exact acest lucru diferențiază conceptele de economie capitalistă și economie de rezistență.

Dezvoltarea din Wuhan a arătat că, în ciuda acumulării de bogăție materială, a clădirilor înalte și a serviciilor orășenești globale, a ratat practicile de a fi sănătos și de a aprecia bogăția intrinsecă a puterii. Criza a arătat cum abordările capitalismului adoptate chiar de țări precum China provoacă autodistrugere și au creat o formă de individualism care folosește tehnici de dominație, precum drepturile de proprietate, pentru a aborda interesul propriu, cu unele beneficii publice.

Criza COVID-19 a arătat următoarele relații dezechilibrate și nesănătoase între drepturile individuale vs publice, drepturile companiei vs drepturile publice și drepturile țării vs drepturile publice. Pe de altă parte, China a demonstrat abordări profesionale foarte sănătoase cel puțin în abordarea crizei pe măsură ce escaladează. Fără persistență și perseverență, China nu ar avea șansa de a supraviețui fără victime uriașe.

Criza a zguduit economia de capital lacomă (adică să faci și să creezi afaceri din lucruri pe care nu le deții). O astfel de izbucnire bruscă a testat fragilitatea economiei în care trăim, unde o piață mai bună, o bunăstare mai bună ar putea crea echilibru între profit și cost.

Construiți mai multe comunități rezistente

Pe măsură ce am urmărit îndeaproape impactul în creștere al coronavirusului între 25 și 27 februarie 2020, au continuat să apară și știrile despre tensiunilor rasiale și religioase dintre hinduși și musulmani din India. Izbucnirea crizei COVID-19 a arătat că trebuie să construim comunități rezistente mai mult decât orice, dacă vom supraviețui provocărilor mai sofisticate.

Continuitatea activității atât a comunităților, cât și a activității sale trebuie testate din nou din unghiuri diferite, inclusiv întreruperea lanțului de aprovizionare.

Egoism vs unitate este o dezbatere care va continua mai mult în perioada post-coronavirus. Adică împingerea cazurilor de coronavirus în afara țării sau închiderea frontierelor împotriva unei țări de alianță sunt noi practici care vor afecta și viitoarele relații socio-politice.

Nicio țară nu poate pretinde sau crede că își poate avea „granița inclusivă”, întrucât lumea devine cu adevărat un sat. Trebuie să continuăm să construim comunități rezistente, care să fie conectate holistic și interdisciplinar.

Comunitățile non-rezistente în care bogăția și puterea sunt concentrate în mâinile câtorva și în care resursele naturale sunt exploatate pentru profituri pe termen scurt ar trebui să își schimbe modul în care se ocupă de subprivilegii, altfel s-ar confrunta cu revolte.

Mai multă atenție pentru bolile transmise prin alimente

Cealaltă parte a mijloacelor de trai pe care o aduce această criză este aceea de a fi mai preciși și mai atenți cu privire la bolile transmise de alimente, și în special cu privire la ce să mănânci și cum să mănânci orice tip de creaturi vii. Apetitul uman necontrolat trebuie controlat dacă creează un pericol pentru sine și pentru semenii săi.

Studiile lui Todd și Grieg (2015) confirmă faptul că virusușii enterice contribuie major la bolile de origine alimentară și includ adenovirusul, astrovirusul, rotavirusul, sapovirusul, virușii hepatitei A și E și norovirusul. Virușii alimentari se transmit prin alimente contaminate, dar și în combinație cu contactul de la persoană la persoană sau prin contaminarea mediului. Este exact ceea ce este cu mare probabilitate cauza principală a izbucnirii coronavirusului în Wuhan pe piața centrală a animalelor din China. Acest loc a devenit centrul epicentrului pentru acest virus care amenință acum întreaga lume.

Todd și Grieg (2015) au menționat că astfel de viruși proveniți din alimente ar putea supraviețui bine în mediul înconjurător, sunt excretați din abundență în fecale și au o doză infecțioasă redusă, toate acestea facilitând răspândirea în cadrul unei comunități. Din nou, exact ceea ce se confirmă acum în legătură cu relația fecalelor de liliac cu această boală mortală.

Prin urmare, există mai multe oportunități de cercetare relevante pentru oprirea răspândirii transmisiilor alimentare provenite din infecții încrucișate care creează o adaptare mai mare a virușilor la oameni. Ar fi necesare chiar și cercetări mai precise pentru a vedea cum să reducem în condiții de siguranță infecțiile care ar proveni din contactele dintre oameni și animale.

Sursa: Traducere de Nicolae Sfetcu din Mohamed Buheji, Dunya Ahmed, Foresight of Coronavirus (COVID-19) Opportunities for a Better World, American Journal of Economics 2020, 10(2): 97-108, DOI: 10.5923/j.economics.20201002.05,License (CC BY). http://creativecommons.org/licenses/by/4.0/