Cea mai gravă criză a refugiaților de după cel de Al Doilea Război Mondial, pe glob fiind peste 60 de milioane de refugiați sau de persoane strămutate în interiorul țării, necesită o consolidare radicală a sistemului UE în domeniul imigrației și un răspuns coordonat la nivel european. Deși o reducere a fluxurilor este deosebit de oportună având în vedere situația autorităților naționale și locale, deseori copleșite, nu ar trebui să existe iluzii despre încheierea crizei refugiaților înainte de soluționarea definitivă a cauzelor sale profunde – instabilitatea, războiul și teroarea în vecinătatea imediată a Europei, în special continuarea războiului și atrocitățile comise în Siria.
În ultimele șase luni, Comisia Europeană a depus eforturi pentru a da un răspuns rapid, coordonat la nivel european, prezentând o serie de propuneri menite să ofere statelor membre instrumentele necesare pentru a gestiona mai bine numărul mare de sosiri. De la triplarea prezenței pe mare; printr-un nou sistem de solidaritate în situații de urgență în vederea transferului solicitanților de azil din țările cele mai afectate; printr-o mobilizare fără precedent din bugetul UE a unei sume de peste 10 miliarde EUR pentru a soluționa criza refugiaților și a sprijini țările cele mai afectate; asigurând un nou cadru de coordonare și cooperare pentru țările din Balcanii de Vest; demarând un nou parteneriat cu Turcia; până la o propunere ambițioasă privind o pază europeană de frontieră și de coastă, Uniunea Europeană consolidează politica Europei privind azilul și migrația pentru a face față noilor provocări cu care aceasta se confruntă. Cu toate acestea, deși au fost instituite componente importante, pe teren a lipsit punerea în aplicare pe deplin. Este clar că trebuie depuse eforturi suplimentare pentru a realiza un sistem durabil de gestionare a migrației.
În vederea Consiliului European de săptămâna viitoare, Comisia prezintă astăzi un raport privind punerea în aplicare a acțiunilor prioritare din cadrul Agendei europene privind migrația și evidențiază principalele domenii în care sunt necesare măsuri imediate pentru a redobândi controlul situației.
Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat: „În a doua jumătate a anului 2015, în Europa a sosit prin mijloace neregulamentare un număr fără precedent de persoane. Cei care au nevoie de protecție trebuie să solicite azil în prima țară din UE în care ajung. Dacă este necesar, aceștia pot fi transferați în alte state membre, pentru a obține o distribuție mai echitabilă. Dar cei care nu solicită azil sau care nu îndeplinesc condițiile pentru aceasta trebuie identificați și returnați rapid și eficient. Revenirea la o gestionare ordonată a fluxurilor reprezintă astăzi cea mai presantă prioritate. Comisia Europeană asistă statele membre în asigurarea unui răspuns coordonat la nivel european, inclusiv în ceea ce privește acordarea unui sprijin financiar și practic substanțial”.
Dimitris Avramopoulos, comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, a declarat: „Deși numărul migranților care ajung în Europa rămâne ridicat, trebuie să intensificăm punerea în aplicare a răspunsului convenit la nivel european care asigură un echilibru între responsabilitate și solidaritate. Pentru cei care sosesc în Uniune trebuie să fie clar că dacă au nevoie de protecție o vor primi, dar nu este la latitudinea lor să decidă unde anume; iar dacă nu îndeplinesc condițiile pentru a beneficia de protecție, vor fi returnați. Pentru a îmbunătăți gestionarea fluxului de migranți și a securiza frontierele europene, toate statele membre trebuie să își respecte angajamentele, să aplice cu strictețe normele europene privind azilul și controlul frontierelor și să ofere sprijinul necesar pentru statele membre care sunt cele mai expuse.”
În luna decembrie, Comisia Europeană a prezentat un raport referitor la progresele înregistrate în ceea ce privește executarea deciziilor luate de statele membre și a constatat că punerea în aplicare a fost prea lentă. Două luni mai târziu, s-au înregistrat unele progrese cu privire la o serie de aspecte. De exemplu, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește rata de prelevare a amprentelor digitale, care reprezintă o componentă esențială a bunei gestionări a sistemului de azil. Proporția migranților ale căror amprente digitale sunt incluse în baza de date Eurodac a crescut în Grecia de la 8 % în septembrie 2015 la 78 % în ianuarie 2016, iar în Italia de la 36 % la 87 % în decursul aceleiași perioade. Nu este mai puțin adevărat însă că numeroase termene nu au fost respectate și angajamentele asumate se concretizează într-un ritm lent.
Pentru a ilustra progresele înregistrate până în prezent și acțiunile care trebuie încă finalizate, Comisia a prezentat astăzi rapoarte privind progresele înregistrate de sistemul de puncte de acces (hotspot) și de mecanismul de transfer în Italia și Grecia, precum și măsurile adoptate pentru a pune în aplicare angajamentele cuprinse în declarația convenită la reuniunea liderilor de pe ruta Balcanilor de Vest care a avut loc în octombrie 2015. De asemenea, Comisia prezintă avize motivate în cadrul a 9 proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, ca parte a angajamentului său asumat în temeiul Agendei europene privind migrația de a acorda prioritate punerii în aplicare a sistemului european comun de azil. Mai mult decât atât, Comisia prezintă un raport privind punerea în aplicare a Planului de acțiune UE-Turcia.
Comisia a adoptat astăzi o recomandare adresată Greciei privind măsurile urgente care trebuie luate având în vedere reluarea treptată a transferurilor efectuate în temeiul Regulamentului Dublin. Colegiul a propus, de asemenea, suspendarea temporară a mecanismului de transfer în ceea ce privește 30 % din solicitanți care urmează să fie transferați către Austria în acest an. În cele din urmă, Colegiul a discutat proiectele de recomandări prezentate în temeiul articolului 19b din Codul frontierelor Schengen, care se adresează Greciei.
Stabilizarea situației din statele membre care se confruntă cu cea mai mare presiune: recomandarea privind reluarea transferurilor efectuate în temeiul Regulamentului Dublin către Grecia
Pentru ca sistemul european comun de azil să funcționeze, trebuie să existe o posibilitate reală de returnare a solicitanților de azil în prima țară de intrare în UE, astfel cum se prevede în normele UE convenite de comun acord. Din perioada 2010-2011, statele membre nu au fost în măsură să efectueze transferuri în temeiul Regulamentului Dublin către Grecia din cauza unor deficiențe sistemice semnalate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și de Curtea Europeană de Justiție (CEJ).
Comisia a adoptat astăzi o recomandare adresată Greciei privind măsurile urgente care trebuie luate având în vedere posibila reluare a anumitor transferuri care au loc în temeiul Regulamentului Dublin. De la hotărârea CEJ din 2011, Grecia a înregistrat unele îmbunătățiri și a luat măsuri pentru a remedia deficiențele sistemului său de azil, care a fost monitorizat îndeaproape de către Comisie, Biroul European de Sprijin pentru Azil și statele membre.
Cu toate acestea, Comisia recunoaște că, deși au fost create structuri de azil mai adecvate, cum ar fi serviciile de azil și primire inițială, există încă domenii-cheie în procesul de azil care trebuie îmbunătățite înainte ca Regulamentul Dublin să fie pe deplin aplicat în Grecia, în special în ceea ce privește capacitatea și condițiile de primire, accesul la procedura de azil, precum și căile de atac și asistența judiciară.
Recomandarea stabilește măsurile concrete care trebuie luate pentru a realinia Grecia la sistemul de la Dublin, cu accent pe consolidarea capacității de primire și a condițiilor de viață ale solicitanților de azil din Grecia și pe facilitarea accesului efectiv la procedura de azil, inclusiv la căile de atac, prin asigurarea faptului că instituțiile relevante sunt pe deplin funcționale, dotate cu personalul necesar și capabile să examineze mai multe cereri. În același timp, trebuie să se țină seama de sarcina care apasă asupra Greciei din cauza numărului ridicat de solicitanți de azil înregistrat în prezent.
Autoritățile statelor membre aflate sub controlul autorităților lor judiciare și al Curții de Justiție vor fi cele care vor decide dacă apreciază condițiile de așa natură încât să poată începe o reluare limitată a transferurilor. Recomandarea solicită Greciei să prezinte în luna martie un raport privind progresele înregistrate, care va permite să se evalueze cu mai mare precizie dacă sunt îndeplinite condițiile pentru reluarea de către statele membre a transferurilor individuale către Grecia în temeiul Regulamentului Dublin, având în vedere progresele specifice realizate.
Asigurarea unor frontiere sigure
Gestionarea frontierelor externe ale UE implică responsabilități. În ultimele luni, controalele la frontieră de-a lungul rutei Balcanilor de Vest s-au desfășurat într-un mod necoordonat, rezultând măsuri unilaterale care duc la întărirea frontierelor, cu un efect de domino asupra țărilor din amonte. În această privință, Comisia a insistat asupra importanței înregistrării migranților, a rezilienței frontierelor și a creșterii capacității de primire pentru a asigura soluții structurale la provocarea cu care se confruntă Europa.
Pentru a răspunde acestei tendințe, este necesar ca țările aflate de-a lungul rutei în cauză să accelereze îndeplinirea angajamentelor asumate cu ocazia reuniunii liderilor din Balcanii de Vest și să se asigure că deciziile luate sunt pe deplin coordonate, iar, acolo unde este cazul, se înscriu în dreptul Uniunii. În primul rând, toate statele membre trebuie să se angajeze să nu-i mai lase să treacă pe cei care își manifestă interesul de a solicita azil în altă parte. Cei care nu au nevoie de protecție trebuie returnați rapid, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale.
Capacitatea Uniunii de a menține un spațiu lipsit de controale la frontierele interne este condiționată de necesitatea de a avea frontiere externe sigure. Sistemul Schengen implică un grad mare de flexibilitate pentru a permite statelor membre să reacționeze în funcție de evoluția situației. Creșterea continuă a numărului de migranți și de refugiați care sosesc în statele membre a condus la adoptarea de către acestea a unor măsuri excepționale, de ultimă instanță, cum ar fi reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne, în conformitate cu dispozițiile Codului frontierelor Schengen.
Astăzi, Colegiul comisarilor a discutat proiectele de recomandări adresate Greciei în temeiul articolului 19b din Codul frontierelor Schengen. După ce raportul de evaluare a spațiului Schengen a concluzionat că există deficiențe în gestionarea frontierelor externe ale Greciei, Consiliul analizează în prezent recomandări în vederea remedierii acestor deficiențe grave. Comisia este pregătită să ia măsuri corespunzătoare de punere în aplicare de îndată ce Consiliul ia o decizie în această privință. Stabilizarea sistemului Schengen prin utilizarea mecanismelor sale de protecție este esențială pentru a asigura ridicarea ulterioară a tuturor controalelor la frontierele interne.
Punerea în aplicare a transferului
Transferul reprezintă un instrument esențial pentru a reduce presiunea asupra statelor membre care sunt cele mai afectate, pentru a asigura o distribuție mai echitabilă a solicitanților de azil în Europa și pentru a restabili ordinea în gestionarea migrației. Însă trebuie să existe o colaborare eficientă între țările de transfer și statele membre destinatare, precum și voința politică pentru ca transferul să funcționeze.
De aceea, astăzi, Comisia s-a adresat în scris tuturor statelor membre pentru a le reaminti obligațiile care le revin în baza celor două decizii privind transferul și pentru a le solicita accelerarea ritmului de punere în aplicare, având în vedere obiectivul clar de a acorda asistență de urgență. Pe măsură ce de-a lungul rutei Balcanilor de Vest se înăspresc controalele la frontieră, este probabil să se intensifice presiunile pe care aceste decizii erau menite să le atenueze, ceea ce face ca solidaritatea să devină cu atât mai importantă.
Decizia privind transferul oferă posibilitatea de a adapta mecanismul de transfer în cazurile în care statele membre se confruntă cu schimbări subite ale fluxurilor migratorii în urma unui aflux brusc de resortisanți din țări terțe. Având în vedere situația de urgență cu care Austria se confruntă în prezent, Comisia a propus o suspendare temporară de un an a transferului unei cote de 30 % din numărul de solicitanți care i-a fost alocat acestei țări. Situația actuală din Austria este caracterizată de un aflux brusc de resortisanți ai unor țări terțe pe teritoriul său, care rezultă din deplasările secundare din întreaga Europă, ceea ce a dus la o creștere puternică a numărului de solicitanți de protecție internațională. În decembrie, Comisia a propus deja ca obligațiile Suediei în materie de transfer să fie suspendate temporar pentru o perioadă de un an.
Context
Comisia Europeană a depus eforturi consecvente și continue pentru coordonarea răspunsului european la problema refugiaților și a migranților.
La preluarea mandatului, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, l-a mandatat pe comisarul responsabil pentru migrație, Dimitris Avramopoulos, să lucreze, în cooperare cu ceilalți comisari, sub coordonarea prim-vicepreședintelui Frans Timmermans, la o nouă politică în domeniul migrației, aceasta reprezentând una dintre cele 10 priorități ale Orientărilor politice.
La 13 mai 2015, Comisia Europeană și-a prezentat Agenda europeană privind migrația, care stabilește o abordare cuprinzătoare pentru a îmbunătăți gestionarea migrației, sub toate aspectele sale.
Au fost deja adoptate trei pachete de măsuri de punere în aplicare, la 27 mai 2015, la 9 septembrie 2015 și la 15 decembrie.
Foto © Uniunea Europeană
Lasă un răspuns