Home » Articole » RO » Regional » Europa » Uniunea Europeana » Pactul Verde European (European Green Deal)

Pactul Verde European (European Green Deal)

European Green Deal

Pactul Verde European (European Green Deal) este o inițiativă a Comisiei Europene cu scopul de a revizui fiecare lege existentă cu privire la meritele sale climatice și, de asemenea, de a introduce o nouă legislație privind economia circulară, renovarea clădirilor, biodiversitatea, agricultura și inovarea.[2]

Strategia Comisiei Europene privind schimbările climatice, lansată în 2020, se concentrează pe promisiunea de a face din Europa un emițător net zero de gaze cu efect de seră până în 2050 și de a demonstra că economiile se vor dezvolta fără a crește utilizarea resurselor. Pactul Verde are măsuri pentru a se asigura că națiunile care depind deja de combustibilii fosili nu sunt lăsate în urmă în tranziția la energia regenerabilă.[5][6][7]

Obiective

Obiectivul general al Acordului ecologic european este ca Uniunea Europeană să devină primul „bloc neutru din punct de vedere climatic” din lume până în 2050. Are obiective extinse la multe sectoare diferite, inclusiv construcții, biodiversitate, energie, transport și alimentație[8].

Planul include potențiale tarife la carbon pentru țările care nu își reduc în același ritm poluarea cu gaze cu efect de seră.[9] Mecanismul pentru a realiza acest lucru se numește mecanismul de ajustare a frontierei de carbon (CBAM).[10] De asemenea, include:

  • un plan de acțiune pentru economia circulară,[11]
  • revizuire și o posibilă revizie (dacă este necesar) a tuturor instrumentelor de politică relevante legate de climă, inclusiv a sistemului de comercializare a certificatelor de emisii;
  • strategie Farm to Fork împreună cu o schimbare a focalizării de la conformitate la performanță (care va recompensa fermierii pentru gestionarea și stocarea carbonului în sol, management îmbunătățit al nutrienților, reducerea emisiilor, …),
  • revizuire a Directivei privind impozitarea energiei, care analizează îndeaproape subvențiile pentru combustibilii fosili și scutirile de taxe (aviație, transport maritim);
  • strategie de mobilitate durabilă și inteligentă și
  • strategie forestieră a UE. Acesta din urmă va avea drept obiective cheie împădurirea eficientă, precum și conservarea și restaurarea pădurilor în Europa.

De asemenea, se sprijină pe Horizon Europa pentru a juca un rol esențial în stimularea investițiilor naționale publice și private. Prin parteneriate cu industria și statele membre, va sprijini cercetarea și inovarea în tehnologiile de transport, inclusiv bateriile, hidrogenul curat, fabricarea de oțel cu emisii scăzute de carbon, sectoarele circulare bazate pe bio și mediul construit.[12]

UE intenționează să finanțeze politicile stabilite în Pactul Verde printr-un plan de investiții – InvestEU, care prevede investiții de cel puțin 1 trilion de euro. În plus, pentru ca UE să-și atingă obiectivele stabilite în acord, se estimează că până în 2030 vor fi necesare aproximativ 260 de miliarde EUR pe an în investiții.[8]

Înainte de 1970, aproape jumătate din toate structurile rezidențiale europene au fost construite. La acea vreme, nu s-a luat în considerare cantitatea de energie utilizată de materiale și standarde. În ritmul actual de renovare, atingerea unui stoc de clădiri foarte eficient din punct de vedere energetic și decarbonizat ar putea dura mai mult de un secol. Unul dintre obiectivele majore ale Acordului ecologic european este de a „cel puțin dubla sau chiar tripla” rata actuală de renovare de aproximativ 1%. Acest lucru este valabil și în afara UE. Pe lângă reabilitare, sunt necesare investiții pentru a permite dezvoltarea de noi structuri eficiente și ecologice.[13][14]

În iulie 2021, Comisia Europeană a lansat pachetul legislativ „Fit for 55”, care conține orientări importante pentru viitorul industriei auto: toate mașinile noi vândute în UE trebuie să fie vehicule cu emisii zero începând cu 2035[15].

În contextul Acordului de la Paris și, prin urmare, utilizând emisiile de astăzi ca referință, din 1990 emisiile UE au scăzut deja cu 25% în 2019[16], un obiectiv de reducere cu 55% folosind 1990 ca referință reprezintă în termenii 2019 un obiectiv de reducere cu 40%; care poate fi calculat folosind această ecuație:

(0,55 – 0,25)/(1 – 0,25) = 0,40 = 40%

Conform Emissions Gap Report 2020 al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, îndeplinirea obiectivului de creștere a temperaturii de 1,5 °C a Acordului de la Paris (cu o probabilitate de 66%) necesită GtCO2e 34/59 = 57% reducere a emisiilor la nivel global față de nivelurile din 2019 până în anul 2030, prin urmare cu mult peste obiectivul de 40% al Pactului verde european.[17] Această țintă de reducere a emisiilor cu 57% până în 2030 reprezintă reduceri medii globale, în timp ce economiile avansate vor contribui mai mult.[18]

Referințe

  1. Simon, Frédéric (2019-12-11). “EU Commission unveils ‘European Green Deal’: The key points”. www.euractiv.com. Retrieved 2019-12-29.
  2. “International investors enter Poland renewable energy market after rule change”. European Investment Bank. Retrieved 2021-05-20.
  3. Geden, Oliver; Schenuit, Felix; Stiftung Wissenschaft Und Politik (2020). “Unconventional Mitigation”. SWP Research Paper. doi:10.18449/2020RP08. Retrieved 2021-05-20.
  4. “€33 trillion investor group: strong EU climate targets key to economic recovery & future growth – IIGCC”. Retrieved 2021-05-20.
  5. “Financing the green transition: The European Green Deal Investment Plan and Just Transition Mechanism”. European Commission. Retrieved 15 May 2020.
  6. Valatsas, Dimitris (December 17, 2019). “Green Deal, Greener World”. Foreign Policy. Retrieved 2019-12-29.
  7. “Carbon Border Adjustment Mechanism”. European Parliament.
  8. “EUR-Lex – 52020DC0098 – EN – EUR-Lex”. eur-lex.europa.eu.
  9. “COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE EUROPEAN COUNCIL, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS” (PDF).
  10. Bank, European Investment (2020-12-14). The EIB Group Climate Bank Roadmap 2021-2025. European Investment Bank. ISBN 978-92-861-4908-5.
  11. “EUROPE’S BUILDINGS UNDER THE MICROSCOPE” (PDF).
  12. “European Green Deal: Commission proposes transformation of EU economy and society to meet climate ambitions”. European Commission. 14 July 2021.
  13. “Press corner”. European Commission – European Commission. Retrieved 2021-01-10.
  14. “UNEP: Emissions Gap Report 2020” (PDF).
  15. Heil, Mark T.; Wodon, Quentin T. (1997). “Inequality in CO₂ Emissions Between Poor and Rich Countries”. The Journal of Environment & Development. 6 (4): 426–452. doi:10.1177/107049659700600404. ISSN 1070-4965. JSTOR 44319289. S2CID 153901525.

(Include texte traduse și adaptate din Wikipedia de Nicolae Sfetcu)

Schimbări climatice - Încălzirea globală
Schimbări climatice – Încălzirea globală

Există în prezent o mare varietate de dispute privind încălzirea globală, atât în discursurile politice și sociale cât și în media populară și ​​literatura științifică, cu privire la natura, cauzele și consecințele încălzirii globale. Principala controversă o reprezintă cauzele creșterii … Citeşte mai mult

Nu a fost votat 2.843.79 Selectează opțiunile
Fizica fenomenologică - Compendiu - Volumul 2
Fizica fenomenologică – Compendiu – Volumul 2

Un compendiu care se dorește a fi exhaustiv pentru domeniul fizicii, cu accent pe explicarea fenomenelor și aplicațiilor practice. O carte pentru studiul personal, concisă și ușor de citit, care clarifică aceste teorii ale fizicii, cel mai important domeniu al … Citeşte mai mult

Nu a fost votat 9.4932.83 Selectează opțiunile
Fizica fenomenologică - Compendiu - Volumul 1
Fizica fenomenologică – Compendiu – Volumul 1

Un compendiu care se dorește a fi exhaustiv pentru domeniul fizicii, cu accent pe explicarea fenomenelor și aplicațiilor practice. O carte pentru studiul personal, concisă și ușor de citit, care clarifică aceste teorii ale fizicii, cel mai important domeniu al … Citeşte mai mult

Nu a fost votat 9.4932.83 Selectează opțiunile

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.