În contextul răspândirii noului virus (COVID-19, coronavirus) la nivel global, Organizația Mondială a Sănătății a declarat pandemie. În prezent, 20% din populația globală trăiește izolat, cu o activitate economică și socială restrânsă. Țările își închid granițele, oamenii se izolează în propriile locuințe, retorica devine din ce în ce mai puternică iar politicienii încearcă să țină sub control situația cu ajutorul sistemelor de sănătate,i a forțelor de ordine și a motivațiilor morale. Lumea este în război cu un dușman inedit, nevăzut.
În aceste condiții, Elsevier propune mai multe subiecte care pot fi abordate de cercetărorii în sociologie, psihologie, sau sănătate publică, în studii academice:
- Verificarea faptelor, știrile false, polarizarea, neîncrederea în știință în perioadele de criză, acum și în viitor, rolul social media în timpul pandemiei;
- Leadership și responsabilitate: relația dintre politicieni și oamenii de știință în timpul unei crize de sănătate publică, încrederea publicului în politicieni; colaborări în sănătate publică între state, în cadrul UE și OMS, într-o lume globalizată;
- Capacitatea noastră de a păstra principiile democrației în condițiile restrângerii libertății de mișcare; modificări ale legislației planificate; impactul diferitelor sisteme de guvernare asupra reducerii virusului;
- Recuperarea: economică, politică, socială, culturală, de mediu. Lumea noastră va rămâne globalizată sau va reveni la o localizare mai mare decât în trecut? Cum se va schimba politica post-pandemică?
- Impactul asupra mediului al pandemiei: dispariâia smogului la Beijing, impactul reducerii călătoriilor aeriene, reducerea nivelului de poluare în multe orașe;
- Impacturi economice și de afaceri: pierderea veniturilor, ocuparea forței de muncă, economii în scădere și pierderea încrederii pe piață. Pachetele de salvare, eficacitatea și impactul lor asupra diferitelor sectoare ale economiei;
- Răspunsuri globale: cum diferă răspunsul la pandemia coronavirus de răspunsul nostru la alte provocări globale de sănătate, precum schimbările climatice?
- Considerații legate de lingvistică și comunicare: adoptarea rapidă colectivă de noi fraze, precum „distanțare socială”; utilizarea hashtag-urilor pentru direcționarea comportamentelor, precum #STĂMACASA! și #TOTULVAFIBINE!.
- Considerații psihologice: răspunsuri individuale și colective la criză: altruism, egoism și tot ceea ce se află între acestea; a face față în auto-izolare; rolul tehnologiei pentru facilitarea comunicării în timpul izolării și pentru distribuirea informațiilor privind sănătatea publică: mesajele text distribuite de guvern sau funcția de „rămân acasă” a Instagram.
- Considerații privind educația: impactul școlilor închise, examene anulate, predare online și evaluări; stabilirea de noi bune practici;
- Considerații culturale: impactul anulării multor evenimente culturale naționale, amânarea probabilă a Olimpiadei și ramificațiile pentru toate organismele sportive afiliate; impactul muzeelor închise, cinematografelor și evenimentelor publice de mai multe feluri asupra vieților și identităților noastre culturale; impactul conferințelor anulate asupra discursului academic continuu și a schimbului de cunoștințe.
Lasă un răspuns