Cea mai importantă provocare pentru lexicografii teoreticieni și practicieni este de a defini funcțiile unui dicționar bilingv. Un dicționar bilingv poate avea ca funcție să ajute utilizatorii să traducă texte dintr-o limbă în alta, sau altă funcția a sa ar putea fi să ajute utilizatorii să înțeleagă texte în limbi străine. În astfel de situații utilizatorii au nevoie ca dicționarul să conțină diferite tipuri de date care au fost selectate în mod specific pentru funcția respectivă. În cazul în care funcția este de înțelegere a textelor în limba străină, dicționarul va conține cuvintele de intrare în limba străină și definiții în limba nativ, scrise astfel încât acestea să poată fi înțelese de către grupurile vizate de utilizatori. Dacă dicționarul este destinat să ajute la traducea de texte, acesta va trebui să includă nu numai echivalente, ci şi sintagme și expresii relevante traduse în limba țintă. S-a demonstrat de asemenea că dicționarele de traducere specializate pentru elevi ar trebui să includă date care ajută utilizatorii să traducă structurile sintactice dificile, precum și convenții de gen specifice limbii.
În terminologia lexicografică standard, o definiție de dicționar bilingv presupune o ” traducere echivalentă” – „O expresie dintr-o limbă care area ceeași semnificație ca și, sau poate fi folosită într-un context similar cu una din altă limbă, și, prin urmare, poate fi folosită în traducere. „Lexicograful englez Robert Ilson dă exemplu de definiții din French-English English-French Dictionary al lui Collins – Robert. Întrucât în engleză dog = câine și câine = dog, dog și câine sunt traduceri echivalente. Dar unele expresii care nu sunt incluse în dicționarul bilingv nu sunt echivalente cultural.
Poate aspectul cel mai dificil în crearea unui dicționar bilingv este faptul că lexemele (unităţi abstracte ale analizei morfologice) sau cuvintele acoperă mai mult de un domeniu de sensuri, dar aceste sensuri multiple nu corespund cu un singur cuvânt în limba țintă. De exemplu, în limba română, prin bilet se poate înţelege un bilet de intrare la un cinematograf, de autobuz sau de tren, sau poate fi vorba de un bilet la ordin cu efect comercial. În limba spaniolă aceste trei sensuri nu sunt acoperite de un singur cuvânt ca în limba română, ci mai degrabă există mai multe variante : boleto sau entrada și letra de cambio, în limba franceză cu billet sau ticket și moyen de paiement, iar în limba germană Eintrittskarte sau Fahrkarte și Wechsel (Urkunde).
Recent a fost propusă o metodă automată de dezambiguizare a intrărilor pentru dicționarele bilingve, care foloseşte anumite tipuri de grafice. Ca urmare, traducerile pentrz fiecare intrare de dicționar sunt atribuite în sensul specific la care se referă.
Lasă un răspuns