Răspândirea bolilor infecțioase datorită schimbărilor climatice

Schimbările climatice globale au avut ca rezultat o gamă largă de efecte asupra răspândirii bolilor infecțioase. Ca și alte efecte ale schimbărilor climatice asupra sănătății umane, schimbările climatice exacerbează inegalitățile și provocările existente în gestionarea bolilor infecțioase. De asemenea, crește probabilitatea unor noi provocări de boli infecțioase. Bolile infecțioase a căror transmitere poate fi afectată de schimbările climatice includ febra dengue, malaria, bolile transmise de căpușe, leishmanioza, ebola. Nu există dovezi directe că răspândirea COVID-19 este agravată sau este cauzată de schimbările climatice, deși investigațiile continuă.

Impactul bolilor infecțioase documentate ale schimbărilor climatice includ creșterea malariei și dengue, care se așteaptă să se agraveze pe măsură ce schimbările climatice globale au ca rezultat direct condiții meteorologice extreme și temperaturi mai ridicate. Nu numai că va propaga răspândirea lor, dar schimbările climatice vor aduce probabil noi boli infecțioase[1] și vor schimba epidemiologia multor boli existente.

Organizația Mondială a Sănătății și Programul Națiunilor Unite pentru Mediu au înființat Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) în 1988, deoarece existau puține cunoștințe despre problemele de sănătate cauzate de schimbările climatice globale.[2] Panelul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice a prezentat trei rapoarte de evaluare. Primul raport de evaluare al IPCC, cel de-al doilea raport de evaluare al IPCC și cel de-al treilea raport de evaluare al IPCC au scris despre schimbările climatice, riscurile potențiale pentru sănătate cauzate de schimbările climatice și dovezile timpurii ale impactului real asupra sănătății.[2] IPPC și alte evaluări legate de politici la nivel regional și național au stimulat studiile științifice pentru a înțelege relațiile climat-sănătate.[2]

Un efect vizibil al schimbărilor climatice globale este creșterea temperaturii. În 1895, a început înregistrarea temperaturii în S.U.A. și aceasta a crescut cu 1,3 °F până la 1,9 °F.[3]: 26  Acest lucru se datorează faptului că concentrațiile de gaze cu efect de seră cresc.[4] Pe baza acestor informații, se preconizează că temperaturile medii anuale din SUA vor crește cu 3 °F până la 10 °F, având efecte directe asupra sănătății umane.[4] Temperaturile extreme (cald și/sau reci) afectează organismul prin compromiterea capacității acestuia de a-și regla temperatura internă și prin agravarea afecțiunilor cronice precum bolile cardiovasculare și respiratorii.[4] Bolile respiratorii se agravează și de la calitatea aerului. Calitatea aerului devine proastă din cauza schimbărilor climatice, care produc concentrații mai mari de CO2, temperaturi mai ridicate și modificări ale precipitațiilor.[5] Schimbările climatice afectează sezonul de vegetație și polenul deoarece începutul sau durata sezonului de vegetație se prelungește, iar cantitatea, alergenitatea și distribuția spațială a polenului cresc.[5] Schimbările climatice afectează bolile transmise de vectori, afectând supraviețuirea, distribuția și comportamentul vectorilor precum țânțarii, căpușele și rozătoarele.[3]: 29  Virușii, bacteriile și protozoarele sunt transportate de acești vectori, transferându-le de la purtător la altul.[6] ] Vectorul și agentul patogen se pot adapta la fluctuațiile climatice prin schimbarea și extinderea intervalelor lor geografice, ceea ce poate modifica rata noilor cazuri de boală în funcție de interacțiunea vector-gazdă, de imunitatea gazdei și de evoluția agentului patogen.[7] Aceasta înseamnă că schimbările climatice afectează bolile infecțioase prin impactul asupra duratei sezonului de transmitere și a zonei lor geografice.[8] Bolile transmise de vectori sunt o preocupare deoarece au jucat un rol semnificativ în istoria omenirii, determinând ascensiunea și căderea civilizațiilor.[8] Acesta este motivul pentru care Organizația Mondială a Sănătății consideră schimbările climatice una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății umane.[8]

Referințe

1. „Johns Hopkins Researchers: Climate Change Threatens to Unlock New Microbes and Increase Heat-Related Illness and Death”. Newsroom (Press release). Johns Hopkins Medicine. 22 January 2020. Retrieved 28 Jun 2020.
2. WHO, WMO, UNEP (2003). „International consensus on the science of climate and health: the IPCC Third Assessment Report”. Climate change and human health – risks and responses. Summary (PDF) (Summary of other published book). Geneva, Switzerland: World Health Organization. ISBN 9241590815. Retrieved 28 Jun 2020.
3. Balbus J, Crimmins A, Gamble JL, Easterling DR, Kunkel KE, Saha S, Sarofim MC (2016). „Ch. 1: Introduction: Climate Change and Human Health” (PDF). The Impacts of Climate Change on Human Health in the United States: A Scientific Assessment. Washington, D.C.: U.S. Global Change Research Program. doi:10.7930/J0VX0DFW. Retrieved 28 Jun 2020.
4. Sarofim, M.C.; Saha, S.; Hawkins, M.D.; Mills, D.M.; Hess, J.; Horton, R.; Kinney, P.; Schwartz, J.; St. Juliana, A. (2016). „Ch. 2: Temperature-Related Death and Illness. The Impacts of Climate Change on Human Health in the United States: A Scientific Assessment”. doi:10.7930/j0mg7mdx.
5. Fann, N.; Brennan, T.; Dolwick, P.; Gamble, J.L.; Ilacqua, V.; Kolb, L.; Nolte, C.G; Spero, T.L.; Ziska, L. (2016). „Ch. 3: Air Quality Impacts. The Impacts of Climate Change on Human Health in the United States: A Scientific Assessment”. doi:10.7930/j0gq6vp6.
6. Beard, C.B.; Eisen, R.J.; Barker, C.M.; Garofalo, J.F.; Hahn, M.; Hayden, M.; Monaghan, A.J.; Ogden, N.H.; Schramm, P.J. (2016). „Ch. 5: Vectorborne Diseases. The Impacts of Climate Change on Human Health in the United States: A Scientific Assessment”. doi:10.7930/j0765c7v.
7. „Climate Change and Public Health – Disease Vectors | CDC”. www.cdc.gov. 9 September 2019. Retrieved 4 May 2020.
8. Caminade, Cyril; McIntyre, K. Marie; Jones, Anne E. (January 2019). „Impact of recent and future climate change on vector-borne diseases: Climate change and vector-borne diseases”. Annals of the New York Academy of Sciences. 1436 (1): 157–173. doi:10.1111/nyas.13950. PMC 6378404. PMID 30120891.

Traducere și adaptare din Wikipedia de Nicolae Sfetcu