Accesul la energie mai ieftină a devenit esenţial pentru funcţionarea economiilor moderne. Distribuţia inegală a resurselor de energie între ţări şi nevoia critică de energie a dus la vulnerabilităţi semnificative. Probleme care pot periclita securitatea energiei naţionale includ instabilitatea politică a mai multor ţări cu resurse energetice, manipularea furnizorilor energetici, competiţia pentru resursele energetice, atacuri asupra infrastructurii de livrare, sau accidente şi dezastre naturale (Power plays: Energy and Australia’s security). Probleme apar şi datorită resurselor limitate a celor mai multe forme de energie primară, precum petrolul şi gazul. Deşi există o mare cantitate de cărbune, pentru încă 155 ani de acum încolo (World Coal Institute), acesta nu este folosit de multe ţări cu tehnologie avansată datorită naturii sale foarte poluante. Posibilitatea înlocuirii actualelor resurse de energie primară în viitorul apropiat este problema crucială a securităţii energetice, determinînd preţuri mai mari, un acces mai limitat la resursele energetice, competiţii şi divergenţe politice, care determină o acutizare a ameninţărilor energetice pentru guverne.
Ameninţări la adresa securităţii energetice
Una din ameninţările majore în domeniul securităţii energetice este creşterea semnificativă a preţului energiei, pe piaţa mondială – aşa cum s-a întâmplat în numeroasele crize energetice de-a lungul timpului – sau prin impunerea unor creşteri de preţ de către furnizorii oligipolişti sau monopolişti, carteluri sau ţări. În unele cazuri ameninţarea poate veni de la o singură superputere energetică – acele state capabile să influenţeze semnificativ piaţa mondială prin acţiunile lor singulare. Deşi nu manipulează preţurile, astfel de furnizori pot merge chiar mai departe, suspendând sau anulând livrările. Aşa s-a întâmplat pentru a pune presiune pe negocierile economice – precum în timpul disputei energetice Rusia – Belarus – sau presiune politică. de exemplu de către OPEC ca răspuns la sprijinul ţărilor vestice pentru Israel în Războiul Zom Kippur. Suspendarea furnizării poate de asemenea să se realizeze în urma unei sancţiuni internaţionale mondiale împotriva unei ţări.
Energia joacă un rol important în securitatea naţională a oricărei ţări, sub aspect economic (Emerald: Article Request – Sino-Indian cooperation in the search for overseas petroleum resources: Prospects and implications for India). Rezultă că ameninţările asupra securităţii energetice pot rezulta şi datorită distrugerilor fizice ale infratsructurii energetice a furnizorului sau importatorului, ca rezultat al evenimentelor naturale, faliment, terorism, sau război. Instabilitatea politică şi economică datorată războiului sau altor factori precum acţiunile greviste poate de asemenea duce de asemenea la sincope în industria energetică a unei ţări furnizoare.
În ultimii ani au apărut noi ameninţări la adresa securităţii energetice, sub forma unei competiţii mondiale crescânde pentru resurse energetice datorită industrializării într-un ritm din ce în ce mai mare în ţări precum India şi China. Deşi încă o problemă minoră, posibilitatea creşterii preţului datorită atingerii limitelor de extracţie a produselor petroliere a început să atragă atenţia guvernelor (BBC News: ‘Peak oil’ enters mainstream debate).
Competiţia crescândă pentru resurse energetice poate duce de asemenea la formarea unor blocuri de securitate pentru a permite o distribuţie echitabilă a petrolului şi gazului între principalele puteri. Este posibil ca aceasta să se întâmple pe cheltuiala economiilor mai puţin dezvoltate. Grupul celor Cinci, precursorul lui G8, s-a întâlnit pentru prima dată în 1975 pentru a coordona politicile economice şi energetice ca urmare a embargoului petrolier arab din 1973, o creştere a inflaţiei şi o încetinire a economiei globale (Panoptic World: „Globocops of Energy Security” Mathew Maavak, originally published in The Korea Herald on July 18, 2006).
Lasă un răspuns