Alegeri

(O urnă folosită în Franța. )

Alegerea este un proces formal de luare a deciziilor de grup prin care o populație alege o persoană care să dețină funcții publice.

Alegerile au fost mecanismul obișnuit prin care a funcționat democrația reprezentativă modernă încă din secolul al XVII-lea. Alegerile se pot face pentru birouri în legislatură, uneori în executiv și în justiție, și pentru administrația regională și locală. Acest proces este utilizat și în multe alte organizații private și de afaceri, de la cluburi până la asociații de voluntari și corporații.

Utilizarea universală a alegerilor ca instrument de selecție a reprezentanților în democrațiile reprezentative moderne este în contrast cu practica din arhetipul democratic, Atena antică, unde alegerea nu a fost folosită, era considerată o instituție oligarhică, și majoritatea instituțiilor politice erau completate folosind sortarea, de asemenea cunoscută sub denumirea de repartizare, prin care angajații instituțiilor erau aleși prin tragere la sorți.

Reforma electorală descrie procesul de introducere a unor sisteme electorale corecte acolo unde nu sunt în vigoare, sau îmbunătățirea corectitudinii sau eficienței sistemelor existente. Psefologia (din limba greacă psephos ψῆφος, ‘pierticică’, pe care grecii o foloseau la vot) este studiul rezultatelor și al altor statistici referitoare la alegeri (în special în vederea prezicerii rezultatelor viitoare).

A alege înseamnă „a selecta sau a lua o decizie” și astfel, uneori, alte forme de vot, cum ar fi referendumurile, sunt denumite alegeri, în special în Statele Unite.

În Cartea II, Capitolul 2 al cărţii ‘Spiritul legilor‘, Montesquieu spune că în cazul alegerilor într-o republică sau o democraţie, votanţii alternează între cei care fac regulile ţării şi subiecţii guvernării. Prin actul de votare, oamenii îşi folosesc drepturile lor suverane, acţionând ca „stăpâni” care îşi aleg „servitorii” guvernării.”

Istorie

(O monedă romană care prezintă alegerile. )

Alegerile au fost folosite de la începutul istoriei, precum Grecia antică și Roma antică și, de-a lungul perioadei medievale, pentru a selecta conducători, cum ar fi Sfântul Împărat Roman și Papa/

În perioada vedică din India, Raja (șeful) unei gana (o organizație tribală) era ales aparent de către gana. Raja aparținea nobilei Kshatriya varna (clasa războinică), și era de obicei un fiu al unui Raja anterior. Cu toate acestea, membrii gana aveau ultimul cuvânt la alegerile sale. Chiar și în perioada Sangam, oamenii și-au ales reprezentanții prin votarea lor, iar urnele (de obicei o oală) erau legate prin frânghie și sigilate. După alegeri, voturile erau scoase și numărate. Regele Pala Gopala (a guvernat în anii 750-770) din Bengala medievală timpurie a fost ales de un grup de șefi feudali. Astfel de alegeri au fost destul de comune în societățile contemporane din regiune. În Imperiul Chola, în jurul anului 920, în Uthiramerur (în prezent Tamil Nadu), frunzele de palmier au fost folosite pentru selectarea membrilor comitetului satului. Frunzele, cu numele candidaților scrise pe ele, au fost puse în interiorul unui vas de noroi. Pentru a selecta membrii comisiei, un băiat tânăr a fost rugat să scoată atâtea frunze câte posturi erau disponibile. Acesta a fost cunoscut sub numele de sistemul Kudavolai.

(Un prospect de campanie electorală britanică cu ilustrarea unui exemplu de buletin de vot, 1880)

Alegerile moderne, care constau în alegeri publice ale oficialilor guvernamentali, au apărut abia la începutul secolului al XVII-lea, când ideea guvernului reprezentativ a prin rădăcini în America de Nord și Europa.

Întrebările despre vot, în special sufragiu pentru grupurile minoritare, au dominat istoria alegerilor. Bărbații, grupul cultural dominant din America de Nord și Europa, au dominat deseori electoratul și continuă să facă acest lucru în multe țări. Alegerile timpurii în țări precum Regatul Unit și Statele Unite au fost dominate de bărbați moșieri sau din clasa conducătoare. Oricum, până în 1920, toate democrațiile din vestul Europei și din America de Nord aveau sufragiu universal pentru bărbați adulți (cu excepția Elveției) și multe țări au început să ia în considerare sufragiul femeilor. În ciuda votului universal autorizat pentru bărbații adulți, uneori au fost ridicate bariere politice pentru a împiedica accesul corect la alegeri.