Cel puțin un document XHTML trebuie să conțină o declarație DOCTYPE și patru elemente: html, head, title și body:
<!DOCTYPE ... >
<html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml" xml:lang="...">
<head>
<title></title>
</head>
<body></body>
</html>
Eticheta html
de deschidere a unui document XHTML trebuie să includă o declarație de spațiu de nume pentru spațiul de nume XHTML.
Declarația DOCTYPE ar trebui să apară imediat înaintea etichetei html
într-un document XHTML. Poate urma unul dintre cele trei formate.
XHTML 1.0 Strict
<!DOCTYPE html
PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Strict//EN"
"http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-strict.dtd">
Declarația Strict este cea mai puțin îngăduitoare. Aceasta este preferata DOCTYPE pentru documentele noi. Documentele Strict tind să fie simplificate și curate. Toate formatările vor apărea în Foile de stil în cascadă CSS, mai degrabă decât în documentul în sine. Elementele care ar trebui incluse în Foaia de stil în cascadă și nu în documentul în sine includ, dar nu se limitează la:
<body text="blue">, <u>nderline</u>, <b>old</b>, <i>talics</i>, și <font color="#9900FF" face="Arial" size="+2">
Există, de asemenea, anumite situații în care codul dvs. trebuie să fie imbricat în elementele bloc.
Exemplu incorect:
<p>I hope that you enjoy</p> your stay.
Exemplu corect:
<p>I hope that you enjoy your stay.</p>
XHTML 1.0 Transitional
<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Transitional//EN" "http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-transitional.dtd">
Această declarație este concepută ca o cale intermediară pentru migrarea documentelor HTML vechi la XHTML 1.0 Strict. W3C încurajează autorii să folosească DOCTYPE Strict pentru documente noi. (DTD Transitional XHTML 1.0 trimite cititorii la nota relevantă din DTD Transitional HTML4.01.)
Acest DOCTYPE nu necesită CSS pentru formatare; deși, este recomandat. În general, tolerează elementele inline găsite acolo unde sunt așteptate elemente la nivel de bloc.
Există câteva motive pentru care ați putea alege acest DOCTYPE pentru documente noi.
- Aveți nevoie de compatibilitate cu browserele care acceptă elementele de formatare ale XHTML, dar nu acceptă CSS. Aceasta este o fracțiune foarte mică din utilizatorii generali (mai puțin de 1%). Multe browsere care nu acceptă CSS nu acceptă nici HTML 4.0 sau XHTML. Cu toate acestea, poate fi util pe un intranet corporativ care are o fracțiune mai mare decât cea normală de browsere foarte vechi (înainte de 2000).
- Trebuie să vă conectați la cadre. Utilizarea cadrelor este descurajată, deoarece funcționează prost în multe browsere.
XHTML 1.0 Frameset
<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Frameset//EN" "http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-frameset.dtd">
Dacă creați o pagină cu cadre, această declarație este adecvată. Cu toate acestea, deoarece cadrele sunt în general descurajate la proiectarea paginilor Web, această declarație ar trebui folosită rar.
XML Prolog
În plus, autorii XHTML sunt încurajați de W3C să includă următoarele instrucțiuni de procesare ca prima linie a fiecărui document:
<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
Deși este recomandată de standard, această instrucțiune de procesare poate cauza erori în browserele Web mai vechi, inclusiv Internet Explorer versiunea 6. Este la latitudinea autorului individual să decidă dacă include prolog.
Limba
Este o practică bună să includeți atributul opțional xml:lang
[1] în elementul html pentru a descrie limba principală a documentului. Pentru compatibilitate cu HTML, atributul lang
trebuie specificat cu aceeași valoare. Pentru un document în limba engleză utilizați:
<html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml" xml:lang="en" lang="en">
Atributele xml:lang
și lang
pot fi specificate și pe alte elemente pentru a indica schimbări de limbă în document, de ex. un citat francez într-un document în limba engleză.
(Include texte din Wikibooks traduse și adaptate de Nicolae Sfetcu)
Lasă un răspuns