Home » Articole » RO » Afaceri » Știința datelor (Data Science) » Studii în inteligența competitivă

Studii în inteligența competitivă

Inteligența bună, prin ea însăși, nu va constitui o strategie grozavă. (Herring, 1992, p. 57)

Piețele în care își desfășoară activitatea astăzi companiile devin din ce în ce mai turbulente și mai incerte din cauza ritmului rapid al schimbărilor tehnologice (Iansiti și Euchner, 2018; Trabucchi et al., 2019). Acesta este motivul pentru care colectarea de informații competitive (CI) este din ce în ce mai relevantă pentru companii (Du Plessis și Gulwa, 2016).

CI este un proces care generează informații utile despre firmă și mediul său extern pentru a ajuta firmele să ia decizii legate de piață (De Almeida și colab., 2016; Kahaner, 1996; Prescott, 1995). Relevanța sa depășește dezvoltarea avantajului competitiv (Calof et al., 2008), mergând mai degrabă spre îmbunătățirea sustenabilității unei afaceri (Cosway, 2018). Companiile trebuie să evalueze peisajele competitive actuale și viitoare pentru a supraviețui, și anume, datele, informațiile, cunoștințele și, mai ales, inteligența devin resurse cruciale (Markovich și colab., 2019). Progresele recente în tehnologiile digitale și big data au crescut atât disponibilitatea informațiilor interne, cât și externe (Trabucchi și Buganza, 2019), ceea ce duce la o „economie digitală și în rețea” (Subramaniam și colab., 2019; Cavallo și colab., 2019a). , extinzând arena competitivă de la nivelul firmei la nivelul ecosistemului [1] (Iansiti și Euchner, 2018). Acest lucru aduce atât o gamă largă de oportunități, cât și amenințări în agenda managerilor (Artusi și Bellini, 2020).

Mai multe informații ar trebui să conducă la decizii mai bune, dar a face ordine și a selecta informațiile „de calitate” este o sarcină critică și nu banală. Unii oameni de știință susțin că CI poate fi folosit pentru a identifica dacă o întrerupere a industriei este pe cale să aibă loc (Vriens și Soilen, 2014). Firmele trebuie să dezvolte capacități analitice avansate (Itani și colab., 2017) și să utilizeze mai bine CI, acum mai mult decât oricând din cauza granițelor extinse ale concurenței dincolo de industrii și în interiorul ecosistemelor (Iansiti și Euchner, 2018). Într-adevăr, tot mai multe companii investesc în CI ca funcție specifică, creând structuri și procese formale (Crayon, 2019; Calof, 2014; Reinmoeller și Ansari, 2016).

În ciuda atenției tot mai mari pe care oamenii de știință au rezervat-o CI, rămân lacune critice (Davison, 2001; Reinmoeller și Ansari, 2016). Există dezbateri permanente și focalizate dacă CI poate juca un rol în planificarea strategică sau la un nivel mai tactic prin sprijinirea și conducerea unor decizii orientate pe timp mai scurt (Calof și colab., 2017; Arrigo, 2016; Calof și Smith, 2010). Deși literatura existentă cuprinde un corp extins de cercetări privind analiza strategică și formularea strategiei (Leiblein și Reuer, 2019), dezbaterilor actuale încă lipsesc cercetările care să poată oferi baza pentru integrarea CI în strategia generală a unei societăți (Badr et al., 2006; Arrigo, 2016; Calof și colab., 2017).

Nota

  1. Un ecosistem este un sistem complex și dinamic care găzduiește un număr de entități. Introdus pentru prima dată de Tansley (1935), conceptul de ecosistem a fost folosit mai ales în domeniul biologiei (Cavallo, Ghezzi și Balocco, 2019).

Referințe

  • Arrigo, E. (2016), “Deriving competitive intelligence from social media”, International Journal of Online Marketing, Vol. 6 No. 2, pp. 49-61.
  • Badr, A., Madden, E. and Wright, S. (2006), “The contribution of CI to the strategic decision-making process: empirical study of the European pharmaceutical industry”, Journal of Competitive Intelligence and Management, Vol. 3 No. 4, pp. 15-35.
  • Calof, J.L., Wright, S. and Qiu, T. (2008), “Scanning for competitive intelligence: a managerial perspective”, European Journal of Marketing, Vol. 42 Nos 7/8, pp. 814-835.
  • Calof, J. and Smith, J. (2010), “The integrative domain of foresight and competitive intelligence and its impact on R&D management”, R&D Management, Vol. 40 No. 1, pp. 31-39.
  • Calof, J. (2014), “Evaluating the impact and value of competitive intelligence from the users perspective-the case of the National Research Council’s technical intelligence unit”, Journal of Intelligence Studies in Business, Vol. 4 No. 3.
  • Calof, J., Arcos, R. and Sewdass, N. (2017), “Competitive intelligence practices of European firms”, Technology Analysis and Strategic Management, Vol. 30 No. 6, pp. 658-671.
  • Cavallo, A., Ghezzi, A. and Balocco, R. (2019), “Entrepreneurial ecosystem research: present debates and future directions”, International Entrepreneurship and Management Journal, Vol. 15 No. 4, pp. 1291-1321.
  • Cavallo, A., Ghezzi, A., Sanasi, S. and Rangone, A. (2019a), “The strategic-value network model for entrepreneurial ecosystem assessment”, in International Conference on Innovation and Entrepreneurship, Academic Conferences International Limited, pp. 214-XXV.
  • Cosway, E. (2018), “Reset the rules of retargeting”, available at: www.forbes.com/sites/ forbescommunicationscouncil/2018/03/22/reset-the-rulesof-retargeting/#5a4f0916299c (accessed September 2018).
  • Crayon (2019), “The state of competitive intelligence report”, available at: www.crayon.co/content/state-of-competitive-intelligence?submissionGuid=b8145cef-55d7-4700-a3a7-76522c27ab52 (accessed February 2019).
  • Davison, L. (2001), “Measuring competitive intelligence effectiveness: insights from the advertising industry”, Competitive Intelligence Review, Vol. 12 No. 4, pp. 25-38.
  • de Almeida, F.C., Lesca, H. and Canton, A.W. (2016), “Intrinsic motivation for knowledge sharing-competitive intelligence process in a telecom company”, Journal of Knowledge Management, Vol. 20 No. 6, pp. 1282-1301.
  • Du Plessis, T. and Gulwa, M. (2016), “Developing a competitive intelligence strategy framework supporting the competitive intelligence needs of a financial institution’s decision makers”, South African Journal of Information Management, Vol. 18 No. 2, pp. 1-8.
  • Herring, J.P. (1999), “Key intelligence topics: a process to identify and define intelligence needs”, Competitive Intelligence Review, Vol. 10 No. 2, pp. 4-14.
  • Iansiti, M. and Euchner, J. (2018), “Competing in ecosystems: an interview with Marco Iansiti Marco Iansiti talks with Jim Euchner about digital hubs, the platforms at the heart of them, and how to compete in emerging digital ecosystems”, Research-Technology Management, Vol. 61 No. 2, pp. 10-16.
  • Itani, O.S., Agnihotri, R. and Dingus, R. (2017), “Social media use in B2b sales and its impact on competitive intelligence collection and adaptive selling: examining the role of learning orientation as an enabler”, Industrial Marketing Management, Vol. 66, pp. 64-79.
  • Kahaner, L. (1996), Competitive Intelligence: How to Gather, Analyze, and Use Information to Move Your Business to the Top, Simon and Schuster, New York, NY.
  • Leiblein, M.J. and Reuer, J. (2019), “Foundations and futures of strategic management”, available at: SSRN 3396754.
  • Markovich, A., Efrat, K., Raban, D.R. and Souchon, A.L. (2019), “Competitive intelligence embeddedness: drivers and performance consequences”, European Management Journal, Vol. 37 No.6,pp. 708-718.
  • Prescott, J.E. (1995), “The evolution of competitive intelligence”, International Review of Strategic Management, Vol. 6, pp. 71-90.
  • Reinmoeller, P. and Ansari, S. (2016), “The persistence of a stigmatized practice: a study of competitive intelligence”, British Journal of Management, Vol. 27 No. 1, pp. 116-142.
  • Subramaniam, M., Iyer, B. and Venkatraman, V. (2019), “Competing in digital ecosystems”, Business Horizons, Vol. 62 No. 1, pp. 83-94.
  • Tansley, A.G. (1935), “The use and abuse of vegetational concepts and terms”, Ecology, Vol. 16 No. 3, pp. 284-307.
  • Trabucchi, D., Talenti, L. and Buganza, T. (2019), “How do big bang disruptors look like? A business model perspective”, Technological Forecasting and Social Change, Vol. 141, pp. 330-340.
  • Trabucchi, D. and Buganza, T. (2019), “Fostering digital platform innovation: from two to multi-sided platforms”, Creativity and Innovation Management.
  • Vriens, D. and Soilen, K.S. (2014), “Disruptive intelligence-how to gather information to deal with disruptive innovations”, Journal of Intelligence Studies in Business, Vol. 4 No. 3.

Sursa: Angelo Cavallo, Silvia Sanasi, Antonio Ghezzi and Andrea Rangone (2021). Competitive intelligence and strategy formulation: connecting the dots, în Competitiveness Review: An International Business Journal, Vol. 31 No. 2, 2021 pp. 250-275, Emerald Publishing Limited, 1059-5422, DOI 10.1108/CR-01-2020-0009, licența CC BY 4.0. Traducere și adaptare: Nicolae Sfetcu

© 2021 MultiMedia Publishing, Inteligența competitivă în afaceri și nu numai, Volumul 1

Inteligența emoțională
Inteligența emoțională

Inteligența emoțională este un set de abilități pentru răspunsurile la evenimente care constituie emoții. Prin integrarea inteligenței cu emoția se pot determina „cel puțin unele răspunsuri „corecte” în ceea ce privește sentimentele” pentru a distinge indivizii în funcţie de inteligența … Citeşte mai mult

Nu a fost votat $3,99$8,95 Selectează opțiunile
Etica Big Data în cercetare
Etica Big Data în cercetare

Principalele probleme cu care se confruntă oamenii de știință în lucrul cu seturile mari de date (Big Data), evidențiind principale aspecte etice, luând în considerare inclusiv legislația din Uniunea Europeană. După o scurtă Introducere despre Big Data, secțiunea Tehnologia prezintă … Citeşte mai mult

Nu a fost votat $0,00 Selectează opțiunile
Ghid turistic București
Ghid turistic București

București oferă câteva obiective turistice excelente, și în ultimii ani a cultivat o sensibilitate sofisticată, modernă și mondenă, pe care mulți se aşteaptă să o găsească la o capitală europeană. Poate cea mai importantă atracție este Palatul Parlamentului, construit în … Citeşte mai mult

Nu a fost votat $2,99$21,56 Selectează opțiunile

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *