În ciuda centralității conceptului de hegemonie pentru orice aspect al disciplinei Relații internaționale (RI), disciplina nu a reușit încă să creeze un singur cadru analitic pentru studierea hegemoniei. În consecință, nu pare să existe nicio modalitate de a compara caracteristicile diferitelor abordări ale hegemoniei și implicațiile lor pentru teoria și practica politicii mondiale. Răspunsul la două evenimente politice mondiale majore din secolul 21 exemplifică aceste limitări. În primul rând, ca urmare a loviturilor teroriste de la 11 septembrie și a războiului ulterior al SUA împotriva terorii, problemele de hegemonie, putere hegemonică, hegemonii benigne și maligne și așa mai departe, au revenit în fruntea agendei RI. Mai mult, concepte precum imperiul și puterea imperială au câștigat o nouă monedă în încercarea RI de a da sens dinamicii de după 11 septembrie care lucrează în politica mondială. Cu toate acestea, într-o întindere semnificativă, acest domeniu reînviat al analizei hegemoniei în RI a rămas compartimentat de-a lungul liniilor de demarcație tradiționale ale abordărilor RI stabilite. În mod similar, ca răspuns la criza economică globală care a fost declanșată de criza subprime din SUA în 2007, a existat un nou val de publicații despre impactul crizei asupra hegemoniei SUA sau natura mereu dominantă (sau în declin) a neoliberalismului ca proiect hegemonic. Dar au existat puține încercări de fertilizare încrucișată între diferitele teorii ale hegemoniei în RI.
Conceptele de hegemonie și hegemon au un pedigree lung în relațiile internaționale. O piatră de temelie pentru multe teoretizări RI este Războiul Peloponezian al lui Tucidide (431 î.Hr.), care tratează hegemonia ateniană și implicațiile acesteia pentru sistemul oraș-stat grec. Potrivit Lebow și Kelly (2001), Tucidide a făcut distincția între „hegemonia” (conducere legitimată) și „arckhe” (controlul politic), în timp ce în epoca romană, hegemonia era tradusă ca „imperium” pentru a descrie Imperiul Roman.
Cercetarea contemporană a RI a folosit conceptele de hegemon și hegemonie pentru a examina și analiza dinamica, strategiile, atitudinile, entitățile sau proprietățile care se concentrează pe, traversează sau transcend cele trei imagini tradiționale ale politicii mondiale, adică individul, statul și sistemul international. (vezi Waltz 1959). În ciuda acestei diversități, marea majoritate a acestor lucrări au un element comun. Adică, conceptul de hegemonie poate implica o mare capacitate de constrângere și/sau un grad mare de influență sau control asupra structurilor sistemului internațional și a comportamentului internațional al unităților acestuia, dar exclude situațiile în care avem stabilirea de relații. de control direct și oficial asupra guvernelor sau teritoriilor străine. Acest element comun poate fi considerat ca fiind caracteristica cheie definitorie a conceptului de hegemonie în RI. Acesta este, de exemplu, ceea ce diferențiază conceptul de hegemonie de conceptul de colonizare (care implică control direct, oficial). Orice formă de relație care implică gestionarea directă sau proprietatea asupra teritoriilor străine este dincolo de terenul conceptual al hegemoniei. În consecință, conceptul de hegemonie nu acoperă forme de dominație precum anexarea, ocuparea sau achiziția de teritorii sau populații străine (printre altele vezi Doyle 1986; Lebow și Kelly, 2001; N. Ferguson 2004; Y. H. Ferguson 2008; pentru o critică vezi; Rapkin 2005).
Referințe
- Doyle, Michael W. 1986. Empires. Cornell Studies in Comparative History. Ithaca, NY: Cornell University Press.
- Lebow, Richard, and Kelly, Robert (2001). ‘Thucydides and Hegemony: Athens and the United States’. Review of International Studies, 27(4), 593-609.
- Ferguson, Niall. 2003. ‘Hegemony or Empire?’. Foreign Affairs 82 (5), 154-161. Ferguson, Niall. 2004. Colossus: The Rise and Fall of the American Empire. London: Penguin.
- Rapkin, David. 2005. ‘Empire and Its Discontents’. New Political Economy 10 (3): 389411.
- Waltz, Kenneth N. 1959. Man, the State and War: A Theoretical Analysis. New York: Columbia University Press.
Sursa: Antoniades, Andreas (2018). Hegemony and international relations. University of Sussex. Journal contribution. https://hdl.handle.net/10779/uos.23449280.v1. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu
Geopolitica energiilor regenerabile în contextul schimbărilor climatice
Descoperiți viitorul energiei globale printr-o lectură esențială pentru epoca noastră!
Filosofie – Noțiuni de bază, Volumul 2
Descoperă complexitatea filosofiei printr-o abordare accesibilă și bine structurată!
Filosofie – Noțiuni de bază, Volumul 1
Descoperiți esența filosofiei într-o carte accesibilă și cuprinzătoare!
Lasă un răspuns