Profunzimea inseparabilității cuantice în mecanica cuantică

|

În fizica cuantică, profunzimea inseparabilității caracterizează puterea inseparabilității cu mai multe particule. O profunzime a inseparabilității k înseamnă că starea cuantică a unui ansamblu de particule nu poate fi descrisă în ipoteza că particulele au interacționat între ele numai în … Citeşte mai mult

Matricea de densitate (operatorul de densitate) în mecanica cuantică

|

În mecanica cuantică, o matrice de densitate (sau operator de densitate) este o matrice care descrie un ansamblu[1] de sisteme fizice ca stări cuantice (chiar dacă ansamblul conține un singur sistem). Permite calcularea probabilităților rezultatelor oricăror măsurători efectuate asupra sistemelor … Citeşte mai mult

Teoria de Broglie–Bohm în mecanica cuantică

|

Teoria de Broglie–Bohm este o interpretare a mecanicii cuantice care postulează că, pe lângă funcția de undă, există o configurație reală a particulelor, chiar și atunci când nu sunt observate. Evoluția în timp a configurației tuturor particulelor este definită de … Citeşte mai mult

Certitudinea contrafactuală în mecanica cuantică

|

În mecanica cuantică, certitudinea contrafactuală (counterfactual definiteness, CFD) este capacitatea de a vorbi „cu sens” despre certitudinea rezultatelor măsurătorilor care nu au fost efectuate (respectiv, capacitatea de a presupune existența obiectelor și proprietățile obiectelor, chiar și atunci când acestea nu … Citeşte mai mult

Pisica lui Schrödinger în interpretarea de la Copenhaga a mecanicii cuantice

|

Natura interpretării de la Copenhaga este expusă luând în considerare o serie de experimente și paradoxuri. Experimentul de gândire cu pisica lui Schrödinger evidențiază implicațiile pe care acceptarea incertitudinii la nivel microscopic le are asupra obiectelor macroscopice. O pisică este … Citeşte mai mult

Conjugate complexe ale funcțiilor de undă în mecanica cuantică

|

Mai târziu în această secțiune, veți vedea cum să utilizați funcția de undă pentru a descrie particulele care sunt „libere” sau legate prin forțe de alte particule. Forma specifică a funcției de undă depinde de detaliile sistemului fizic. O particularitate … Citeşte mai mult

Notația bra–ket a lui Dirac în mecanica cuantică

|

Notația Bra–ket, numită și notația Dirac, este o notație pentru algebră liniară și operatori liniari pe spații vectoriale complexe împreună cu spațiul lor dual atât în ​​cazul dimensional finit, cât și al celui infinit. Este concepută special pentru a ușura … Citeşte mai mult

Interpretarea de la Copenhaga a funcției de undă în mecanica cuantică – Pisica lui Schrödinger

|

Pentru o particulă care călătorește, descrisă de Ψ(x,t) = Asin(kx − ωt), ce înseamnă „ondulatorie?” Pe baza discuției de mai sus, răspunsul este o funcție matematică care poate fi folosită, printre altele, pentru a determina unde este probabil să fie … Citeşte mai mult

Testul Bell în mecanica cuantică

|

Testul Bell, cunoscut și sub numele de test de inegalitate Bell sau experiment Bell, este un experiment de fizică din lumea reală conceput pentru a testa teoria mecanicii cuantice în relație cu conceptul de realism local al lui Albert Einstein. … Citeşte mai mult

Interpretări ale mecanicii cuantice

|

Interpretarea de la Copenhaga Interpretarea de la Copenhaga este interpretarea „standard” a mecanicii cuantice formulată de Niels Bohr și Werner Heisenberg în timp ce colaborau la Copenhaga în jurul anului 1927. Bohr și Heisenberg au extins interpretarea probabilistică a funcției … Citeşte mai mult

Interpretări ale mecanicii cuantice – Clasificarea adoptată de Einstein

|

O interpretare (adică o explicație semantică a matematicii formale a mecanicii cuantice) poate fi caracterizată prin tratarea ei cu privire la anumite aspecte abordate de Einstein, cum ar fi: Realism Completitudine Realism local Determinism Pentru a explica aceste proprietăți, trebuie … Citeşte mai mult

Mecanica cuantică în cazul legăturilor moleculare ionice

|

Figura 9.1 Structura cristalină a cuarțului îi permite să se scindeze în planuri netede care refractează lumina, făcându-l potrivit pentru bijuterii. Siliciul, elementul principal din cuarț, formează și cristale în forma sa pură, iar aceste cristale formează baza pentru industria … Citeşte mai mult

1 2 3 4 6