Stări ale fizicii clasice (1)

|

Într-un experiment, putem măsura o proprietate a unui sistem fizic. Aceasta echivalează cu determinarea, cu o oarecare precizie, a valorii uneia sau mai multor observabile fizice. Starea sistemului descrie rezultatele posibile ale unor astfel de experimente. Experiența dictează că fiecare … Citeşte mai mult

Algebra observabilelor în fizica clasică

|

O observabilă a unui sistem clasic este pur și simplu o funcție în spațiul de fază. Fie A algebra funcțiilor infinit diferențiabile cu valori reale în spațiul de fază. Având f ∈ A, fie ft = f (qt, pt) de-a … Citeşte mai mult

De la fizica clasică la fizica cuantică

|

Mecanica clasică — dezvoltată începând cu Principiile lui Newton și prin lucrările lui Euler, Laplace, Lagrange, Hamilton și ale altora în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea — a oferit un cadru remarcabil pentru înțelegerea mișcării obiectelor în spațiu. Este … Citeşte mai mult

Probleme nerezolvate în fizica clasică

|

Fizica nucleară („Insula de stabilitate” în diagrama numărulului de protoni vs. neutroni pentru nucleele grele.) Cromodinamica cuantică: Care sunt fazele unei materii care interacționează puternic și ce roluri joacă în evoluția cosmosului? Care este structura partonică detaliată a nucleonilor? Ce … Citeşte mai mult

Fizica modernă. Diferenţa dintre fizica clasică şi fizica modernă.

|

(Conferința Solvay din 1927, cu fizicieni proeminenţi, precum Albert Einstein, Werner Heisenberg, Max Planck, Hendrik Lorentz, Niels Bohr, Marie Curie, Erwin Schrödinger și Paul Dirac.) Fizica clasică se ocupă, în general, cu materia și energia la scară normală de observație, … Citeşte mai mult

Teorii de bază în fizică – Fizica clasică

|

(Fizica clasică pusă în aplicare într-un model de inginerie acustică cu sunetul reflectat de un difuzor acustic.) Deși fizica se ocupă cu o mare varietate de sisteme, anumite teorii sunt utilizate de către toţi fizicieni. Fiecare dintre aceste teorii au … Citeşte mai mult