Traducerea textelor religioase

Un rol important în istorie a fost jucat de traducerea textelor religioase. Călugării budişti care au tradus sutrele indiene în China, de multe ori denaturau traducerile lor pentru a reflecta mai bine cultura distinctă din China, subliniind noţiuni cum ar fi pietatea filială .

Unul dintre primele cazuri înregistrate de traducere în Occident a fost redarea Vechiului Testament în limba greacă, în al 3-lea secol î.e.n. Traducerea este cunoscută sub numele de „Septuaginta” , un nume care se referă la cei şaptezeci de traducători care au fost însărcinaţi să traducă Biblia în Alexandria, Egipt ( şaptezeci şi doi, în unele versiuni). Fiecare translator a lucrat în izolare în câte o celulăşi, conform legendei, toate versiunile s-au dovedit identice. Septuaginta a devenit textul sursă pentru traducerile ulterioare în mai multe limbi, inclusiv în limba latină, coptă, armeană şi georgiană.

Sfântul Ieronim, sfântul patron al traducerii, este considerat unul dintre cei mai mari traducători din istorie, pentru că a tradus Biblia în latină. Timp de secole, Biserica Romano-Catolică a folosit traducerea sa (cunoscută sub numele de Vulgata), deşi chiar şi această traducere a stârnit la început controverse.

În perioada precedentă şi în timpul reformei protestante s-a tradus Biblia în limbile europene locale – o dezvoltare care a contribuit la despărţirea creştinismul occidental în romano- catolicisml şi protestantism, din cauza disparităţilor dintre versiuni catolice şi protestante în cazul cuvintelor şi pasajelor esenţiale (deşi mişcarea protestantă s-a bazat în mare parte pe alte convingeri, cum ar fi nevoia percepută de reformare a Bisericii Romano-Catolice pentru a elimina corupţia ). Efecte de durată asupra religiilor, culturilor şi limbilor ţărilor respective au fost exercitate de astfel de traduceri ale Bibliei, precum cea a lui Martin Luther în limba germană, Jakub Wujek în poloneză, şi Biblia King James în limba engleză .

O celebră „traducere greşită” a Bibliei este cea a cuvântului ebraic קֶרֶן (keren), care are mai multe înţelesuri, precum „corn” într-un context în care aceasta înseamnă, de asemenea, „rază de lumină”. Ca urmare, timp de secole artiştii au descris pe Moise Legiuitorul cu coarne în fruntea acestuia. Un exemplu este celebra sculptură a lui Michelangelo. Unii creştini cu sentimentele anti – semite s-au folosit de astfel de reprezentări pentru a răspândi ura faţă de evrei, susţinând că aceştia erau diavoli cu coarne.

Imagine http://en.wikipedia.org/wiki/File:MichaelangeloMoses20020315.jpg

Traducere şi adaptare din Wikipedia sub licenţă gratuită GNU.

Servicii de web design, scriere articole, optimizare pentru motoarele de căutare (SEO) şi promovare pe Internet pentru comerţ electronic, site-uri web, bloguri şi reţele sociale. Traduceri engleză-română şi franceză-română. CONTACT