Colinde vechi româneşti – La vârful la nouă meri
La vârful la nouă meri,
Hai, leronda, lerului Doamne
Mi-arde nouă lumânări.
Iar din nouă lumânări,
Hai, leronda, lerului Doamne
Pică nouă picături.
Iar din nouă picături,
Hai, leronda, lerului Doamne
Ruptu-s-au şi faptu-s-au.
Ruptu-s-au şi faptu-s-au,
Hai, leronda, lerului Doamne
Râu de vin şi altul de mir.
Dar în râu cine scălda ?
Hai, leronda, lerului Doamne
Scaldă-se Bun Dumnezeu.
Mai în jos de Dumnealor,
Hai, leronda, lerului Doamne
Scaldă-se Sfântul Ion.
Se scăldară, se-mbăiară,
Hai, leronda, lerului Doamne
‘N-apă lină se clătiră.
Se scăldară, se-mbăiară,
Hai, leronda, lerului Doamne
‘N-apă lină se clătiră.
Cu sfânt mir se miruiră,
Hai, leronda, lerului Doamne
Şi-n veştmânt se primeniră.
Mai în jos de Dumnealui,
Hai, leronda, lerului Doamne
Scaldă-se şi Sfânt Vasile.
Se scăldară, se-mbăiară,
Hai, leronda, lerului Doamne
‘N-apă lină se clătiră,
Cu sfânt mir se miruiră
Hai, leronda, lerului Doamne
Şi-n veşmânt se primeniră.
Cu sfânt mir se miruiră,
Hai, leronda, lerului Doamne
Şi-n veşmânt se primeniră.
Busuioc verde pe masă,
Hai, leronda, lerului Doamne
Rămâi, gazdă, sănătoasă.
Lasă un răspuns