Figura 5.30 | Cei patru evangheliști. Credit: AnonMoos/Wikimedia Commons. Licență: Domeniu public
Un alt set de motive iconografice creștine proeminente sunt simbolurile înaripate care îi reprezintă adesea pe cei patru evangheliști în artă: Matei este omul sau îngerul înaripat; Marcu, leul înaripat; Luca, un bou înaripat; și Ioan, un vultur. (Figura 5.30) În același timp, ele se referă la patru evenimente cheie din viața lui Hristos: Întruparea, Patimile, Învierea și Înălțarea. Interpretările acestor simboluri evanghelice sunt înrădăcinate în Viziunea lui Ezechiel din Vechiul Testament și în Cartea Apocalipsei din Noul Testament, așa cum sunt relatate în scrierile Sfântului Ieronim în secolul al V-lea d.Hr. Acestea au acumulat detalii iconografice suplimentare de-a lungul secolelor, cu implicații asupra statutului lor de creaturi speciale care înconjoară tronul ceresc al lui Dumnezeu – din nou, semnificând că aripile facilitează mișcarea între tărâmurile atribuite în mod tradițional unei zeități, unui zeu sau unei zeițe și creaturile înrudite divin. Această utilizare a aripilor reflectă în mod clar contemplarea umană asupra abilităților pe care le au păsările de a sfida gravitația și de a exprima artistic aspirațiile nobile ale pământenilor.
Un alt motiv iconografic frecvent utilizat, care apare de-a lungul epocilor și în diferite culturi, este haloul, de obicei o zonă circulară de lumină care apare în spatele capului unei persoane sau creaturi. Un exemplu este haloul care apare în spatele capetelor lui Hristos și al creaturilor înaripate simbolice din Figura 5.30. Rețineți că haloul lui Hristos are încorporat o formă de cruce, iar întregul său corp este înconjurat de un cerc de lumină (alcătuit din patru arcuri) cunoscut sub numele de aureolă sau mandorlă. Astfel de dispozitive, în multe forme înrudite, indică o strălucire care înconjoară anumite figuri, arătând sfințenia, divinitatea sau favoarea lor divină. Indică aura lor de sfințenie, cu implicații legate de faptul că sunt infuzate cu căldură, inflamate de divinitate sau de iubire divină. În unele dintre versiunile asiatice, în special hinduse sau budiste, strălucirea este literalmente alcătuită din flăcări.
Sursa: Sachant, Pamela; Blood, Peggy; LeMieux, Jeffery; and Tekippe, Rita, „Introduction to Art: Design, Context, and Meaning” (2016). Fine Arts Open Textbooks. 3. https://oer.galileo.usg.edu/arts-textbooks/3, licența CC BY-SA 4.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu
Descoperă mai multe la MultiMedia
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.



Lasă un răspuns