Tema vizează decolonialitatea categoriilor filosofice și instituțiilor cunoașterii (universități, muzee, politici științifice), plus condițiile etice ale integrării cunoașterii locale/indigene în guvernanța climatică și proiecte.
Întrebări-cheie
-
Cum evităm extractivismul epistemic (folosirea cunoașterii fără co-autorie/beneficii)?
-
Cum traducem pluralismul epistemic în proceduri (participare, proprietate intelectuală, guvernanță a datelor)?
-
Ce înseamnă „decolonizarea” ca practică instituțională, nu doar critică?
Publicații/instrumente
-
Gordon (2019) oferă un reper de critică internă a disciplinei;
-
Recomandarea UNESCO Open Science (2021) include reducerea diviziunilor tehnologice și de cunoaștere;
-
lucrări recente (ex. World Bank 2025) discută explicit rolul cunoașterii indigene și locale în climă/politici.
Subproiecte
-
„Protocol de colaborare epistemic-justă” pentru proiecte interdisciplinare (co-design, co-proprietate, feedback).
-
Cazuri de studiu: adaptare climatică și cunoaștere locală.
-
Evaluarea etică a muzeelor și patrimoniului în context de restitui(re) și narative globale
Descoperă mai multe la MultiMedia
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.



Lasă un răspuns