cercetare în filosofie

Tema vizează decolonialitatea categoriilor filosofice și instituțiilor cunoașterii (universități, muzee, politici științifice), plus condițiile etice ale integrării cunoașterii locale/indigene în guvernanța climatică și proiecte. Întrebări-cheie Cum evităm extractivismul epistemic (folosirea cunoașterii fără co-autorie/beneficii)? Cum traducem pluralismul epistemic în proceduri (participare, … Citeşte mai mult

Se suprapun trei idei: criza replicabilității ca provocare epistemică și instituțională; valorile în știință (cum intră valorile în alegeri metodologice); guvernanța prin Open Science și integritate. ALLEA a revizuit în 2023 codul european de conduită, semnalând importanța „culturii cercetării”. Întrebări-cheie … Citeşte mai mult

Filosofia dizabilității și etica îngrijirii contestă modele individualiste ale autonomiei și propun cadre relaționale ale dependenței, vulnerabilității și justiției. Antologii recente arată maturizarea domeniului și conexiunea lui cu rasă, algoritmi și biotehnologii. Întrebări-cheie Ce obligații pozitive sunt implicate de „incluziune” … Citeşte mai mult

Neurotehnologiile (inclusiv interfețe creier–computer, sisteme de decodare sau stimulare) fac posibilă o „economă a datelor mentale”, ceea ce necesită o filosofie a intimității mentale și a autonomiei cognitive. În literatură, „neurodrepturile” sunt propuse ca extinderi/clarificări ale drepturilor existente; însă există … Citeşte mai mult

Editarea genomică readuce în prim-plan distincții filosofice clasice (terapie vs. augmentare; consimțământ; echitate) în contexte tehnologice unde efectele pot fi sistemice și, uneori, transgeneraționale. Întrebări-cheie Care sunt granițele morale ale intervențiilor reproductive? Cum gândim „beneficiul” când distribuția e structural inegală? … Citeşte mai mult

Geoingineria (în special modificarea radiațiilor solare) pune o problemă filosofică de „guvernanță înainte de capacitate”: cum construiești legitimitate pentru ceva a cărui utilizare e contestată moral, dar a cărui cercetare poate deveni inevitabilă sub presiunea urgenței? Raportul National Academies of … Citeşte mai mult

Filosofia climatică operează între evaluări științifice (riscuri, incertitudini) și norme (responsabilitate, dreptate, legitimitate). IPCC AR6 sintetizează literatura despre impacturi și riscuri, constituind baza factuală standard pentru dezbateri normative. Legea europeană a climei (2021) instituie obiectivul de neutralitate climatică și face … Citeşte mai mult

Tema reunește epistemologie socială, filosofie politică și etică a comunicării: dezinformarea nu este doar „eroare factuală”, ci o problemă de arhitectură a încrederii, de distribuție a autorității epistemice și de organizare a spațiului public. DSA este un semnal clar că … Citeşte mai mult

Cercetarea filosofică aici funcționează ca „strat normativ” pentru alegerea criteriilor de risc, atribuirea responsabilității și legitimitatea restricțiilor asupra unor utilizări IA. AI Act instituie un model de guvernanță bazat pe categorii de risc și obligații diferențiate, ceea ce creează o … Citeşte mai mult