Teme de cercetare în filosofie: Dezinformare, justiție epistemică și încredere socială

Tema reunește epistemologie socială, filosofie politică și etică a comunicării: dezinformarea nu este doar „eroare factuală”, ci o problemă de arhitectură a încrederii, de distribuție a autorității epistemice și de organizare a spațiului public. DSA este un semnal clar că UE tratează riscurile sistemice ale platformelor (inclusiv informarea) ca problemă de guvernanță.

Întrebări-cheie

• Care este standardul de justificare al intervențiilor asupra conținutului: adevăr, reducerea prejudiciului, protecția proceselor democratice, drepturile utilizatorilor?
• Ce tip de cunoaștere e necesară pentru deliberare: adevăr strict, suficiență epistemică, robusteză?
• Cum arată „justiția epistemică” în mod instituțional (nu doar interpersonal)?

Publicații/instrumente influente recente

• cartea The Misinformation Age (2019) pune accent pe mecanisme sociale ale credințelor false;
• literatură recentă despre impactul dezinformării asupra democrației și a integrității epistemice (ex. lucrări 2023–2024);
• DSA ca instrument juridic.

Legături interdisciplinare

• științe politice (polarizare),
• psihologie (bias),
• informatică (recomandare, moderare),
• drept (libertate de exprimare, due process),
• economie (model de afaceri al atenției).

Implicații sociale și relevanță politică

European Democracy Action Plan indică preocuparea instituțională pentru interferență externă și reziliența proceselor democratice.

Subproiecte

• „Legitimitatea moderării”: criterii de evaluare morală a moderării (transparență, contestabilitate, proporționalitate).
• „Echitate informațională”: cine suportă costurile dezinformării și cum reparăm (de ex., grupuri vulnerabile).
• „Instituții ale verificării”: modele filosofice ale autorității epistemice (cine are dreptul să „certifice” și în ce condiții).