Berbecul

Berta era o fetiță foarte neatentă, care lăsa întotdeauna ușile deschise.

Mama ei, care era fermier, o certa de multe ori, pentru că, în lipsa lui Berta, câinii, găinile și chiar și porcii murdăreau totul.

Dar Berta nu a încercat să fie mai atentă. Într-o zi când mama ei era la piață, Bera s-a dus să se joace în grădină uitând, ca de obicei, să închidă ușa.

Berbecul a scăpat din țarc și a intrat liniștit în casă.

Cum nu s-a întâlnit cu nimeni la parter, a urcat pe scări la primul etaj, unde era frumoasa cameră a părinților lui Berta, cu un dulap cu oglindă.

Atunci când berbecul și-a văzut imaginea în oglindă, a crezut că este un alt berbec, și l-a amenințat cu coarnele; dar celălalt a făcut aceeași mișcare.

Furios, s-a ridicat în picioare; dar celălalt, s-a ridicat și el.

Atunci berbecul s-a aruncat cu toată foța lui înspre oglindă, spărgând-o în bucăți.

Apoi a coborât scara și a părăsit casa, foarte mândru că l-a pus pe celălalt berbec pe fugă.

Seara, Berta a fost aspru pedepsită de mama ei, și jur că de atunci nu mai lasă ușile deschise.