Ion ia banii şi se uită la ei. Bancnota de 10.000 dolari arată ca o copertă împopoţonată a unui CD de manele. în centru este un fost preşedinte cu părul lung, cu braţele sprijinte pe umerii a două fete în bikini, şi un lanţ de aur la gât de care atârnă semnul gigant al dolarului. Pe marginea bancnotei sunt înscrise diverse sloganuri: „Zece mii de mardei”, „Bun de plată”, ş.a.
– „Nu sunt sigur că banii ăştia or să fie buni când vom reveni în 2013.”
Rita râde cu superioritate, luând banii înapoi.
– „Spune-i asta Iepurelui… Drace! O mie de ani? Ce s-a întîmplat?”
– „Nu ştiu… Poate au uitat pur şi simplu de noi…” Ion îşi strânge capul în mâini, disperat. „Probabil că toţi au uitat de noi…”
Namila îi compătimeşte:
– „Asta-i rău, omule. Sînt cu totu’ de partea voastră.”
Ion scoate mâna pe geamul maşinii. Când trec pe lângă un bancomat, este scanat tatuajul de pe mâna acestuia. Calculatorul de bord al maşinii Namilei se aprinde:
– Dinu Petrescu! Adăposteşti un fugar pe nume Nu Sunt Sigur!” Poza lui Ion apare pe monitor. „Trage te rog pe dreapta şi aşteaptă să vină poliţia pentru a-l aresta! Mulţumesc pentru cooperare!”
Maşina începe să încetinească. Namila:
– „Mi-a oprit bateria!”
împreună cu Ion şi Nela abandonează maşina blocată şi încep toţi trei să alerge pe stradă spre primul local care le iese în cale, un bizar club de noapte.
– „Veniţi! Ne putem ascunde aici!”
Se aşează toţi trei la coada celor care intrau în club. înăuntru, o atmosferă hip de tineri care se distrau gălăgios. La intrare, un robot („Fabricat de OmniSev”) scanează tatuajul fiecărei persoane care intră în club. E rândul unui tânăr să fie scanat. Se aude vocea hârşâită metalică a robotului:
– „Eşti prea SĂRAC şi URâT ca să intri!”
Tânărul iese în stradă cu paşi târşiţi. E rândul unei fete, Robotul:
– „Eşti prea… cu SâNII PREA MICI ca să intri!”
Fata pare şocată şi jignită. Robotul:
– „Hei, calmează-te!”
Urmează Ion, Nela şi Namila. Ion îşi suflecă mâneca, apoi îşi dă seama ce era să facă şi îşi trage repede mâna înapoi:
– „Drace, ce mă fac?”
Robotul:
– „Eşti prea… CĂUTAT DE POLIŢIE! Aşteaptă te rog aici pentru a fi arestat!”
O iau la fugă toţi trei. Robotul îşi continuă imperturbabil controlul la următorul tânăr:
– „Eşti prea… TUCIURIU ca să intri!”
În stradă se aude un zgomot asurzitor. Poliţiştii descoperiseră maşina Namilei şi trăgeau asupra ei cu armele din dotare. Uriaşi cu figuri tâmpe şi foarte bine înarmaţi, începură să tragă la întâmplare. Violenţa aceasta ilogică excită trecătorii, unii aclamându-i pe poliţişti, în timp ce alţii pornesc scurte lupte de stradă.
Ion, Nela şi Namila aleargă din răsputeri, îndepărtându-se de poliţie.
Lasă un răspuns