2dF Galaxy Redshift Survey

Denumiri alternative: 2dF
Tipul monitorizării: sondaj astronomic
Observații: Telescop anglo-australian
Site-ul web: www.2dfgrs.net

În astronomie, 2dF Galaxy Redshift Survey (Two-degree-Field Galaxy Redshift Survey, în limba română: Studiul desplasării gravitaționale spre roșu a galaxiilor ), 2dF sau 2dFGRS este o monitorizare a deplasării spre roșu realizată de Observatorul Astronomic Australian (Australian Astronomical Observatory, AAO) cu Telescopul Anglo-Australian (Anglo-Australian Telescope) de 3,9 m, între 1997 și 11 aprilie 2002. Datele din acest studiu au fost făcute publice la 30 iunie 2003. Studiul a determinat structura pe scară largă în două zone mari ale Universului la o profunzime de aproximativ 2,5 miliarde de ani lumină (deplasarea spre roșu ~ 0,2). A fost cel mai mare studiu de deplasare gravitațională spre roșu din lume între 1998 (depășind proiectul Las Campanas Redshift Survey) și 2003 (depășit de Sloan Digital Sky Survey). Matthew Colless, Richard Ellis, Steve Maddox și John Peacock au fost responsabili de proiect. Membrii echipei Shaun Cole și John Peacock au primit o parte din Premiul Shaw 2014 în astronomie pentru rezultatele obținute de la 2dFGRS.

Descriere

Studiul 2dF a acoperit o suprafață de aproximativ 1500 de grade pătrate, examinând regiuni atât în ​​polul galactic nordic, cât și în cel sudic. Numele derivă din faptul că instrumentul de monitorizare are un câmp vizual cu un diametru de 2 grade.

Zonele selectate pentru observare au fost studiate anterior de masivul APM Galaxy Survey (la care a lucrat și Steve Maddox). Regiunile studiate acoperă aproximativ 75 de grade de ascensiune dreaptă pentru ambele benzi, iar declinarea benzii Polarului Nord a fost de aproximativ 7,5 grade, în timp ce a benzii Polarului Sud a fost de aproximativ 15 grade. Sute de câmpuri izolate de două grade în apropierea benzii polare sud au fost, de asemenea, monitorizate (a se vedea ilustrația, unde cercurile negre reprezintă zonele de supraveghere, iar grila roșie reprezintă sondajul APM anterior).

În total, a fost măsurată fotometria a 382.323 de obiecte, care include spectre pentru 245.591 de obiecte, dintre care 232.155 au fost galaxii (221.414 cu spectre de bună calitate), 12.311 sunt stele, iar 125 sunt obiecte cvasi-stelare (quasari). Sondajul a necesitat 272 de nopți de observare necesare, pe o perioadă de 5 ani.

Studiul a fost realizat cu telescopul anglo-australian de 4 metri, instrumentul 2dF instalat la focalizarea primară permițând observarea unui câmp de 2 grade per direcție. Instrumentul deține un spectrograf echipat cu două bancuri fiecare din 200 de fibre optice, permițând măsurarea simultană a 400 de spectre.

Magnitudinea aparentă limitativă a studiului este de 19,5, acoperind obiecte cu o deplasare spre roșu în majoritate mai mică de z = 0,3 și o deplasare spre roșu mediană de 0,11. Volumul Universului acoperit de sondaj este de aproximativ 108 h⁻1 Mpc³, unde h corespunde valorii constantei Hubble, H₀, împărțită la 100. H₀ este de aproximativ 70 km/s/Mpc. Cea mai mare deplasare spre roșu observată de studiu corespunde unei distanțe de 600 h^-1 Mpc.

Rezultatele studiului

Principalele rezultate obținute pentru domeniul cosmologiei prin sondajul 2dF sunt:

• Măsurarea parametrului densității materiei non-relativiste (materie barionică plus materie întunecată plus neutrini masivi)
• Detectarea oscilațiilor acustice barionice și, în consecință, relația dintre densitatea materiei barionice și a materiei întunecate
• Limite privind contribuția neutrinilor masivi la materia întunecată, punând o limită asupra sumei maselor celor trei familii de neutrini la 1,8 eV.

Toate aceste rezultate sunt în acord cu măsurătorile altor experimente, în special cu cele ale WMAP. Acestea confirmă modelul cosmologic standard.

(Redarea datelor 2dFGRS.)

(Reconstrucția DTFE a părților interioare ale sondajului 2dF Galaxy Redshift Survey.)